Mesajul domnului Preşedinte UNBR av. dr. Gheorghe Florea rostit la festivitatea organizată de Baroul Vâlcea, ocazionată de aniversarea a 150 de ani de la prima organizare a profesiei de avocat în România.

Mesajul domnului Preşedinte UNBR av. dr. Gheorghe Florea rostit la festivitatea organizată de Baroul Vâlcea, ocazionată de aniversarea a 150 de ani de la prima organizare a profesiei de avocat în România.

09 mai 2015

Mesajul domnului Preşedinte UNBR av. dr. Gheorghe Florea rostit la festivitatea organizată de Baroul Vâlcea, ocazionată de aniversarea a 150 de ani de la prima organizare a profesiei de avocat în România.

Doamnă Decan a Baroului Vâlcea ,

Doamnelor şi Domnilor Consilieri ai Consiliului Baroului Vâlcea,

Stimaţi invitaţi,

În numele Uniunii Naţionale a Barourilor din România felicit avocaţii Baroului Vâlcea pentru efortul şi perseverenţa cu care, fideli obligaţiei de a respecta tradiţiile profesiei de avocat, au conceput şi au organizat festivitatea ocazionată de aniversarea a 150 de ani de la prima organizare a profesiei de avocat în România – în baza legii nr. 1709 din 4 decembrie 1864 şi de la înfiinţarea primelor Barouri din România, pe baza atestărilor documentare dar şi a 20 de ani de la adoptarea legii nr. 51/1995, aniversări care coincid cu împlinirea a 10 ani de la lansarea proiectului “Conferinţele Baroului Vâlcea”.

Deviza manifestării la care participăm – „150 DE ANI ÎN LINIA ÎNTÂI A LUPTEI PENTRU DREPT ” – asociată titlului unui volum omagial, în care se reunesc articole realizate de profesori universitari, magistraţi şi avocaţi, editat sub titlul „Avocatura în Româniareflectă preocuparea constantă a avocaţilor din Baroul Vâlcea de a sublinia cu pregnanţă confraternitatea care îi leagă de ceilalţi avocaţi români, organizaţi legal într-un Corp profesional unitar, subordonat aceluiaşi crez: apărarea pe bază de lege a drepturilor şi intereselor, asigurarea securităţii juridice pe baza asistenţei juridice calificate de către avocat, tradiţional născut liber, fără să fie inutil patriei sale, dar consacrat publicului fără să fie sclav decât legii şi dreptăţii.

Într-o coincidenţă fericită de inimă şi minte, în urmă cu 10 ani, în peisajul publicistic din România, un volum cu acelaşi titlu – „Avocatura în România” – în care se reunesc toate actele normative referitoare la profesia de avocat din România edictate începând din 1741 până la data editării , a fost alcătuit prin grija Baroului Constanţa, cu acelaşi scop mărturisit, acela de a oferi un instrument de lucru util celor interesaţi, cu bună-credinţă , de evoluţia profesiei de avocat în România.

Este ocazia să urăm generaţiilor de azi şi de mâine din avocatura română forţa de a păstra credinţa în valorile profesiei de avocat, deoarece, aşa cum am arătat şi cu alte ocazii, fiecare generaţie de avocaţi făureşte istoria celei care urmează, iar memoria colectivă a istoriei nu recunoaşte ca viabilă identitatea culturală a profesiei decât printr-un Corp organizat – Baroul.

Realitatea zilelor noastre, adesea împătimită de orgolii şi vanităţi, demonstrează că principiul suprem al independenţei avocatului rezervă încă Baroului rolul de rezervor de conservare şi dezvoltare a misiunii sociale a avocaţilor, îndeplinită în deplină egalitate, fără privilegii, sub puterea vremurilor, chiar în condiţiile dezechilibrării balanţei valorilor profesionale reale sub reflectorul unor noi criterii de excelenţă în profesie, în care elitismul riguros şi demn, bazat pe prestigiul fundamentat pe un crez profesional solid este apreciat şi în raport de devotamentul pus în slujba propăşirii propriei tale profesii, ceea ce permite ca profesia să dăinuie cu o forţă trainică, peste vremuri!

Baroul rămâne responsabil de tot ce reprezintă viaţa reală a avocaţilor, fără pretenţia că investighează succesul profesional ocazional, trâmbiţat contrar moralei profesionale pentru că el se conduce de către toţi avocaţii. Conducătorii temporari ai profesiei, în prezent Consiliul UNBR, Comisia Permanentă a UNBR au manifestat faţă de Baroul Vâlcea preocuparea corespunzătoare meritelor tradiţiilor acestui Barou, dar şi problemelor speciale sau particulare cu care Baroul s-a confruntat şi se confruntă, în special în ceea ce priveşte asigurarea dreptului la existenţa profesională demnă a avocaţilor vâlceni, drept tot mai mult încercat de timpurile din urmă!

Incertitudinea existenţei profesionale reale prin scăderea gradului de ocupare profesională determinată de agresarea profesiei, de scăderea puterii economice a justiţiabililor, de un mediu fiscal încă imprevizibil , fără perspective de ameliorare pe termen scurt sunt realităţi în care profesia, la 150 de ani de la reglementarea sa legală, se străduieşte să le înfrunte demn pentru a rezista! Avocaţii înţeleg tot mai mult că nu tot ce este îngăduit este permis şi nu tot ce este permis este de folos!

Diferenţa nu o putem face decât prin cultură şi înţelepciune.

Aceste valori sunt cultivate de Proiectul Conferinţelor Baroului Vâlcea, iniţiat în urmă cu 10 ani, sub un alt decanat , realizat cu perseverenţă, în ciuda greutăţilor materiale, dar şi a dificultăţilor create de orgolii şi vanităţi stimulate de provocarea de zi cu zi a avocatului, care este şi va rămâne mult timp, noile Coduri!

Stăruinţa, perseverenţa, consecvenţa, credinţa în valori, mesajul convingător şi acceptabil au salvat şi salvează profesia, cu avantajul că avocatul adevărat este permanent liber, critic şi independent, stăpân absolut pe mintea şi inima sa, dedicate profesiei!

Trăim vremuri prezente ce reclamă mai mult ca oricând cerinţa ca profesia să fie unită şi solidară! Este primordială întărirea crezului profesional. Numai astfel profesia poate să-şi păstreze identitatea şi să reziste presiunilor de orice natură!

După 150 de ani de la reglementarea prin lege a profesiei de avocat în România, evocarea tradiţiilor ce legitimează profesia ca un stâlp al dreptăţii de către o profesie ce se vrea tot mai „modernă”, în care titlul de „avocat european” este adjudecat instituţional de fiecare avocat român, demonstrează că profesia dăinuieşte şi va dăinui, râvnită, ponegrită, adulată, criticată, atacată din interior sau din exterior, prin oameni dedicaţi profesional, prin instituţia „avocatului” – simbol al unei perenităţi reglementate legal, care se rebrenduieşte indiferent de „vremuri” şi se reconstruieşte conservându-se.

Să avem puterea de a rezista şi să apărăm profesia de avocat care nu a fost şi nu poate fi al altor profesii!

La Mulţi Ani! Pentru Baroul Vâlcea şi pentru Baroul românesc, deopotrivă!

Av. dr. Gheorghe FLOREA

Preşedintele U.N.B.R.