Proiect de act normativ cu incidenţă asupra profesiei de avocat: soluţionarea alternativă a litigiilor dintre consumatori si profesionişti

Proiect de act normativ cu incidenţă asupra profesiei de avocat: soluţionarea alternativă a litigiilor dintre consumatori si profesionişti

30 septembrie 2014
 

noutati
newsletter_header

  • Proiect de act normativ cu incidenţă asupra profesiei de avocat: soluţionarea alternativă a litigiilor dintre consumatori si profesionişti

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a propus spre consultare publică o prezentare a unui proiect de lege privind soluţionarea alternativă a litigiilor dintre consumatori şi profesionişti.  Proiectul de lege propriu-zis nu este postat pe site-ul ANPC, ci doar o prezentare a acestuia, însoţită de expunerea de motive.

Potrivit prezentării, se intenţionează  instituirea unei platforme de soluţionare on line a litigiilor dintre consumatori şi profesionişti (denumita in continuare “platforma SOL”), care ar urma sa le ofere consumatorilor şi profesioniştilor un punct de intrare unic pentru soluţionarea extrajudiciară a litigiilor ce decurg din vânzarea de produse sau prestarea de servicii online. Atribuţiile de soluţionare ar reveni entităţilor care aplică proceduri de soluţionare alternativă a litigiilor (denumite în continuare entităţi SAL), care sunt conectate la platformă.

ANPC urmăreşte transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei nr. 2013/11/UE privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum (în contiuare Directiva) şi a Regulamentului nr. 524/2013 privind soluţionarea online a litigiilor în materie de consum. Scopul proiectului este crearea cadrului juridic necesar pentru ca reclamaţiile împotriva profesioniştilor să poată fi prezentate voluntar de către consumatori entitaţilor care aplică proceduri SAL într-un mod independent, imparţial, transparent, eficace, rapid şi echitabil.

Statele membre trebuie să asigure intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 9 iulie 2015.

Nefiind publicat proiectul de lege, ci doar o prezentare a acestuia, nu este clar dacă serviciile avocaţiale (destinate consumatorilor persoane fizice) ar putea intra sub incidenţa acestei reglementări. Directiva vizează şi profesiile liberale, incluse în categoria “comercianţilor”, fără să instituie vreo excepţie referitoare la serviciile pentru care legea prevede obligativitatea păstrării secretului profesional.

Punctul 16 din partea introductivă a Directivei nr. 2013/11/UE prevede că “ar trebui să se aplice litigiilor dintre consumatori și comercianți privind obligațiile contractuale apărute în temeiul contractelor de vânzare sau de prestare de servicii, atât online, cât și offline, în toate sectoarele economice, altele decât sectoarele exceptate”. Potrivit art 2, din Directivă, sunt exceptate doar serviciile de sănătate prestate pacienților de către cadre medicale şi cele din educaţie. Totuşi, acelasi articol prevede că directiva nu se aplică “negocierilor directe între consumator și comerciant” (art. 2, alin 2, lit.e) şi nici “procedurilor supuse sistemelor de instrumentare a reclamațiilor consumatorilor gestionate de comerciant” (art. 2, alin 2, lit.b). (Este deja cunoscut că în terminologia directivelor europene tradiţionalul “client” este denumit consumator, iar în sfera noţiunii de comerciant intră si prestatorii de servicii liberale. La fel cum intră şi în sfera noţiunii de profesionist, definit de noul cod civil român).

În Belgia, spre exemplu, directiva a fost transpusă deja prin  legea din 4 aprilie 2014 privind inserarea Cărţii XVI “Reglementarea extrajudiciară a litigiilor de consum” în Codul de drept economic. Din rândul avocaţilor belgieni s-au ridicat voci care au spus ca nu poate fi încalcat secretul professional prin supunerea unui litigiu avocat client unei entităţi extrajudiciare şi că singura soluţie ar fi constituirea unei entităţi proprii de soluţionare a unor astfel de conflicte, astfel încât să devină aplicabilă excepţia prevăzută la art. 2, alin 2, lit.b din Directivă.

Rămâne însă neclar cum vor fi transpuse, la modul concret, prevederile directivei în dreptul national,întrucât prezentarea proiectului este total insuficientă pentru o consultare publică.

Din această prezentare nu reiese dacă se au în vedere şi avocaţii, ca persoane fizice care ar putea fi  responsabile de SAL. În expunerea de motive, la sectiunea 6 privind efectele proiectului asupra legislaţiei în vigoare, se menţionează doar modificări ale Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator.

De remarcat însă că Directiva permite şi includerea avocaţilor în sistemul entităţilor SAL, cu condiţia să nu primească instrucţiuni de la niciuna din părţi, deci condiţia imparţialităţii şi, de la sine înţeles, cu evitarea conflictului de interese. Art Articolul 6 alin. 1,lit a din Directivă prevede că “(1)   Statele membre se asigură că persoanele fizice responsabile de SAL au expertiza necesară și sunt independente și imparțiale. Acest lucru este garantat prin asigurarea faptului că astfel de persoane: a) dispun de cunoștințele și aptitudinile necesare în domeniul procedurilor de soluționare alternativă a litigiilor sau al soluționării judiciare a litigiilor în materie de consum, precum și de o bună înțelegere generală a legislației; Prin urmare, directiva nu exclude avocaţii, dimpotrivă. Asa cum avocaţii pot fi arbitri independenţi si imparţiali, pot fi şi responsabili SAL.

Potrivit  recomandarilor CCBE înainte de intrarea in vigoare a Directivei: “Datorită statutului lor legal, avocaţii sunt independenți și se supun unei deontologii stricte incluzând secretul profesional. Datorită experienței lor, avocații sunt deprinşi cu  conflictele juridice și știu cum să le soluționeze cu respectarea legii. Participarea avocaților în sistemele SAL şi SOL va fi esențială pentru a proteja principiile de bază”.

CCBE a fost de acord cu propunerea de directivă privind soluţionarea extrajudiciară a conflictelor dintre comercianţi şi consumatori însărecomanda ca şi avocaţii să fie incluşi în sistemul persoanelor responsabile de  SAL şi SOL. Directiva, în forma publicată, a lăsat însă la aprecierea statelor constituirea sistemului entităţilor SAL. (punctul 24 din Directiva) şi instituie doar condiţiile pe care trebuie să le indeplinească aceste entităţi (art. 6, alin.1 din Directivă)