Stimaţi participanţi,

Reunirea profesiilor juridice ocazionată de manifestările organizate pentru a sărbători „Ziua justiţiei – 2014” și dialogul acestora orientat spre identificarea căilor de interacţiune este firească şi benefică. Logica politicilor publice din domeniul înfăptuirii justiției traversate în timp sub simbolul unor „reforme permanente” nu poate sărăci lumea juriştilor de conlucrare onesta spre binele comun!

Liantul încrederii în forţa legii şi spiritul de dreptate bazată pe lege dau trăinicia funcţionării  sistemului statal. Mai este destul de muncă până să ajungem ca sistemul judiciar să fie cu totul cuprins de spiritul dreptăţii. Din dialogul direct cu cei implicați, avocaţii cunosc cel mai bine că fiecare act de nedreptate petrecut în Justiţia statală propagă neîncrederea. Respectul legii, Justiţia şi monopolul necontestat al statului în impunerea legii dau măsura forţei statului.

Avocaţii apreciază că este prioritar ca toţi juriştii de bună credinţă trebuie să susţină acest postulat și trebuie să facă ceea ce legea impune pentru ca statul de drept să se întărească! Dificultatea provine mai ales din faptul că, de regulă, cei implicaţi în aplicarea directă a legii – cetăţenii, instituţiile, autorităţile, entităţile din mediul de afaceri – sunt obişnuiţi cu cutuma că nu se pune imediat în practică ce spune legea. Cei care trebuie să o aplice aşteaptă o altă lege pentru a o pune în aplicare pe prima. Se vânează apoi portiţele lăsate de lege!

Trebuie făcut ceva!

A face ceva înseamnă, înainte de toate, a crede în ceva. Exemplul personal practicat în sistemul judiciar de toate profesiile implicate  este decisiv. Nu se stă încă la rând pentru a face  zilnic  numai  fapte bune în domeniul abordat!

Actul de Justiţie corect şi profesional reclamă o profesie de avocat puternică, apărată la rândul ei de Justiţie, inclusiv împotriva impostorilor, a agresiunii de orice fel.

Profesia de avocat, legal organizată, nu poate fi o ţintă de atac pentru distorsionarea funcţionării sale instituţionale! Propria legitimitate instituţională a celor care atacă profesia, sprijinul unor persoane veleitare, excesele şi demonstraţiile de forţă, nu slujesc binelui general.

Nu avem  obiective  prioritare  prea îndrăzneţe, pentru că nu tindem decât pentru normalitate pe bază de lege!

Educaţia şi formarea profesională, remodelarea raporturilor dintre profesii pe bază de lege reprezintă temelia progresului spre care tindem cu toţii și acest obiectiv este pentru avocaţi un scop primordial!

Fundamentarea relativ recentă a Proiectului de conlucrare avocaţi – judecători, pentru concretizarea Avizului nr. 16/2013 privind relaţiile dintre judecători şi avocaţi, cunoscut publicului, experienţa iniţială a implementării acestuia demonstrează cu evidenţă că eficienţa şi calitatea justiţiei au înregistrat un progres, dar realitatea impune noi abordări.

Fără efortul de a crea o altă cultură a profesiilor juridice şi a raporturilor dintre acestea – cultura statului de drept – se creează aparenţa că libertatea  și independenţa profesională fără responsabilitate sunt inapte să stimuleze încrederea în lege şi ordine. Atitudinile, deprinderile, mentalităţile perpetuate în timp favorizează, întreţin şi cultivă încă neîncrederea!

Pentru cei ce caută şi aşteaptă dreptate este esenţial ca problemele înaintate justiţiei să fie analizate imparţial, pe baza faptelor şi în conformitate cu legea, fără restricţii, influenţe necorespunzătoare, incitări, presiuni, ameninţări, directe sau  indirecte, indiferent de sursa acestora şi motivaţia lor.

Avem în vedere – sub toate aceste aspecte –  și  independenţa avocatului, fără de care nu există nici independenţa justiţiei, pe care avocatul este obligat să o promoveze şi să o apere, astfel cum este obligat să apere libertatea, justiţia şi statul de drept.

Este obligatorie şi independenţa judecătorilor faţă de avocaţi, dar şi a avocaţilor faţă de judecători, elemente vitale pentru funcţionarea justiţiei.

Identificarea şi ameliorarea vulnerabilităţilor profesiilor juridice, sub aceste aspecte, reprezintă  direcţie de acţiune prioritară, indispensabilă pentru crea un climat de muncă bazat pe responsabilitate individuală, inaptă a genera etichetări cu caracter general a profesiilor în ansamblu.

Agenda profesiei include priorităţi impuse de realitate:

– supravegherea efectivă de către Barouri, în limitele legii, a deontologiei şi a calităţii serviciilor profesionale ale avocaţilor;

– practica profesională fără denaturarea valorilor de bază ale profesiei;

– respectarea strictă a confidenţialităţii (secretul profesional) care stă la baza relaţiei avocat-client, recunoscută ca un drept fundamental de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului;

– utilizarea cu concursul avocaţilor a metodelor alternative de soluţionare a litigiilor (ADR), ca mijloc de soluţionare a disputelor în raport de practicile din Uniunea Europeană (arbitraj, mediere şi conciliere, deciziile cu caracter obligatoriu luate de către un terţ, „procedurile de colaborare avocaţială” şi „procedurile participative”);

– includerea în politicile publice din domeniul justiţiei a principiului că asistenţa judiciară (gratuită) trebuie tratată ca un drept fundamental. Principiul afirmat de Corpul avocaţilor este acela că indiferent de costul ataşat acesteia, asistenţa judiciară (gratuită) nu poate fi sacrificată din considerente economice. Chiar dacă asistenţa judiciară (gratuită) are un cost imediat, negarea justiţiei are un cost pe termen lung şi cu potenţial de impact negativ foarte ridicat din punct de vedere social şi, prin urmare, şi economic. Cu privire la acest ultim obiectiv s-a iniţiat procedura reconfigurării sistemului de remunerare a activităţii avocaţilor implicaţi în asistenţa judiciară prin înaintarea către Ministerul Justiţiei a propunerilor agreate de  Barouri.

În planul relaţiilor interprofesionale, avocaţii şi-au propus să realizeze îmbunătăţirea raporturilor procedurale, dialog, comunicare, inclusiv în analiza de evaluare a legislaţiei, mai ales a Noilor Coduri.

Practica actuală conform căreia „beneficiarii” activităţii judiciare (justiţiabilii) şi „tehnicienii lor” (avocaţii) sunt omişi în activitatea de evaluare a aplicării Noilor coduri este incorectă şi va avea cert efecte secundare negative pe termen lung!

Buna cunoaştere şi înţelegere corectă a legii, cooperarea efectivă în procedură între profesioniştii implicaţi (judecători, procurori, avocaţi, consilieri juridici, executori judecătoreşti) implică dialog, înţelegere şi respect reciproc al profesiilor.

Nu este vorba doar de afirmarea tip „clişeu” a regulilor deja cunoscute. Avocații sunt conștienți că alături de modificări instituţionale există tradiţii cu privire la cultura raporturilor interprofesionale, care se opun privilegiilor, anulării libertăţilor sau relaţiilor informale dintre practicienii dreptului. Conduitele conlucrării profesionale sunt codificate în tradiţii, care nu pot fi exprimate în reguli sau algoritmi legali, fără a ucide substanţa lor sufletească aptă să confere securitate, încredere. În plus, viaţa demonstrează cu puterea faptelor, că intensitatea dialogului pe marginea noii legislaţii depinde substanţial de nivelul de cultură juridică generală al celor care se implică în dezbatere.

Orientarea generală din raţiuni de transparenţă sau securitate, din raţiuni de economii de resurse,  spre tipul de verificări specific examenelor tip grilă în activitatea de selecţie şi promovare în profesiile juridice își spune cuvântul!

Respectul cuvenit şi curtoazia în raporturile desfăşurate între profesioniştii dreptului – mai ales în public – este esenţial. Fără desfăşurarea corectă a procedurilor, se slăbeşte încrederea în lege, inclusiv din partea „publicului”.

Indiferent de regimul normativ etic şi de evaluare din interiorul profesiilor, acuzaţiile nereale la adresa avocaţilor cu scopul de a intimida şi a exercita presiuni asupra apărării, suportarea oprobiului public al refuzului ostentativ de a se proteja legal demnitatea profesiei de avocat de către cei implicaţi legal, dar mai ales de justiţie, produce efecte greu de reparat.

Monologul, inclusiv cel doctrinar, nu este fertil!

Există reticenţe în dialog cu conţinut juridic, există reacţii agresive, nerezonabile, iar civilizaţia dialogului juridic s-a înlocuit cu presiunea celerităţii şi a volumului de muncă ori a timpului optim normat pentru munca judiciară.

Adesea profesioniştii jurişti sunt auziţi dar nu sunt ascultaţi.

Ruptura este distrugătoare pentru statul de drept!

Remediile oferite de lege pentru repararea sau îndreptarea încălcării legii nu sunt suficient exploatate constructiv, iar dinamica impusă de schimbări socio-economice schimbă din mers ţintele!

Există o mare doză de inerţie generală care nu poate fi depăşită decât prin înlăturarea barierelor de orice gen şi de comunicare.

Dacă sădim respectul între noi, profesioniştii, atunci gândim, spunem, iubim Adevărul şi pe această bază, vom şti că avem puterea să aplicăm legea – soluţia reală a beneficiului dreptăţii într-un stat puternic!

Av. dr. Gheorghe Florea

Preşedintele U.N.B.R.

Download mesaj format PDF