INFORMARE
a Departamentului Protecția profesiei, informare și relații publice din Uniunea Națională a Barourilor din România (U.N.B.R.) în legătură cu articolul „Codul Slugărnologic, cel mai nou banc cu avocați”
Față de apariția în spațiul public al articolului „Codul Slugărnologic, cel mai nou banc cu avocați” (disponibil pe www.juridice.ro, la data de 13 iulie 2017), semnat de distinsul coleg, av. dr. Florentin Țuca, apreciind mai întâi de toate consecventa preocupare a autorului pentru problemele cu care se confruntă profesia de avocat, din dorința de a da o dimensiune corectă aspectelor semnalate, aducem la cunoștință următoarele aspecte:
În articolul „Codul Slugărnologic, cel mai nou banc cu avocați” sunt prezentate trunchiat anumite propuneri existente în diferite forme ale ante-proiectului de Cod deontologic, care au făcut obiectul dezbaterilor în cadrul Grupului de lucru pentru redactarea Codului deontologic, acestea nefiind preluate în forma adoptată.
Nu se regăsesc în forma adoptată expresiile la care articolul face trimitere, respectiv:
În ambianța reglementărilor europene, luând în considerare pozițiile CCBE, păstrând corelarea cu Codul deontologic al avocaților din Uniunea Europeană, noua reglementare consacră drept principii fundamentale ale profesiei de avocat: a) Principiul libertății și independenței avocatului; b) Principiul legalității și al respectării Statului de drept; c) Principiul respectării secretului profesional; d) Principiul prevenirii conflictelor de interese; e) Principiul demnității, al onoarei și al probității; f) Principiul profesionalismului și loialității față de client; g) Principiul competenței profesionale; h) Principiul respectării confraților și a tuturor persoanelor cu care avocatul intră în relații profesionale; i) Principiul autonomiei și al auto-reglementării profesiei de avocat; j) Principiul loialității față de profesia de avocat.
Desigur, afirmarea în Codul deontologic al avocatului român a caracterului de interes public al profesiei de avocat nu reprezintă o noutate, aceasta făcând parte din logica construcției instituționale a avocaturii în România și decurge din misiunea socială pe care o are profesia de avocat și din faptul că avocatura este indispensabilă justiției, așa cum prevede legea. Aceasta nu este de natură să intre în conflict cu principiile independenței avocatului și al păstrării secretului profesional și confidențialității lucrărilor, principii afirmate de Codul deontologic și dezvoltate în spiritul noilor reglementări aduse prin Legea nr.25/2017 prin care aceste principii au fost consolidate.
Ne exprimăm speranța că poziția noastră va fi înțeleasă corect, iar opiniile exprimate de autor în baza unor texte aflate în fazele anterioare dezbaterii proiectului în cadrul organelor profesiei nu vor înlătura o analiză bazată pe ansamblul reglementării, comparației cu alte reglementări compatibile sub aspectul construcției instituționale a avocaturii și a corelării cu interesele generale și legitime ale majorității corpului profesional al avocaților.
Dorim să asigurăm că am apreciat alte poziții exprimate de autor în legătură cu principiile independenței și secretului profesional (a se vedea „Litanii pe altarul drepturilor omului”, disponibil pe www.juridice.ro, la data de 18 septembrie 2015), fiind totodată preocupări constante ale Departamentului de protecție a profesiei din cadrul UNBR (a se vedea ,,Întărirea principiului secretului profesional în Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, disponibil pe www.unbr.ro, partea I și partea a II-a, la data de 9 mai 2016).