Cu toate că noțiunea de „corectitudine politică” pare, la prima vedere, una extrem de rigidă și de neînțeles, avocatul Florentin Țuca a reușit cu brio să o „traducă” pentru studenții care, cu siguranță, au plecat din Sala Stoicescu a Facultății de Drept, Universitatea București, mult mai informați, dar și „puși în gardă”. Multe dintre explicațiile aduse în fața studenților au fost preluate din romanul „1984”, al lui George Orwell, care tratează subiecte „alarmant” de prezente în viața noastră.

Opinând că acest curent al corectitudinii politice este unul care „sucește mințile” și care influențează libertatea gândului și a expresiei, avocatul a încercat să definească, pentru început, conceptul supus analizei: „Pentru cine nu știe, corectitudinea politică, prin accepțiunea ei cea mai des întâlnită și împărtășită, înseamnă un set de norme si principii care legiferează sau codifică distanțarea de  tabuuri. Într-un sens restrâns, «corectitudinea politică» înseamnă discursul, sau ideile, sau aprecierile noastre care sunt în acord cu linia politică dintr-un anumit moment, cu ideologia dominantă, cu mainstream-ul”. 

De asemenea, s-a vorbit și despre temutul „Big Brother”. „«Big Brother» este statul însuși, statul intruziv, statul dominator, statul spion, statul autoritar. «Big Brother is watching you». (…) Dacă ne referim la situațiile autohtone, da, «Big Brother» este prezent și o să fac referire la imixtiunile lui în viața avocaților. După cum știți, avocatura este o profesie liberală și relația avocat – client este una marcată de încredere, de respectarea confidențialității datelor clientului și de secretul profesional. Acestea sunt principii, până mai ieri, calificate ca sacre. Dacă în sală sunt oameni care vor să devină avocați, trebuie să își asume că, în viitorul exercițiu al profesiei lor, se vor confrunta cu norme care sunt în dezacord cu valorile de care vorbeam adineauri.

Vă dau câteva exemple: potrivit legislației actuale, există obligația avocatului de a dezvălui organelor fiscale, la cererea acestora, informații și documente cu relevanță fiscală ori pentru identificarea contribuabililor sau a materiei impozabile sau taxabile; obligația de raportare către Uniunea Națională a Barourilor din România care transmite mai departe raportările către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor în cazul în care avocatul are suspiciuni că o operațiune care urmează a fi efectuată are ca scop spălarea banilor sau finanțarea actelor de terorism. 

Sunt normele care prezintă riscul de a transforma avocatul, din apărător al clientului lui, într-un «agent» al Statului. Avocatul trebuie să raporteze Statului suspiciunile pe care le are cu privire la tranzacțiile sau activitatea unui client. Norme care sunt în total dezacord cu principiile care au făcut istorie și care au dat și ele noblețe profesiei de avocat„, a explicat avocatul Florentin Țuca.

Managing Partnerul TZA nu a „vitregit” studenții de câteva exemple (savuroase, am spune noi) de coduri de limbaj adoptate de unele țări și care se aliniază controversatei „corectitudini politice”.

Printre acestea, avem: nu ar trebui să mai spunem „negri”, ci „afro-americani”, nu spunem „țigani”, ci „romi”. Nu este recomandată construcția „în numele Tatălui”, pentru că discriminăm mamele. Evităm exprimarea „cineva a violat Legea”, pentru a nu produce efecte negative în rândul victimelor violului; Mai bine „thought shower”, decât „brainstorming”. Pentru „ouă de Paște” e recomandată expresia „sfere de primăvară”. Așa cum era de așteptat, exemplele enumerate de avocat au stârnit hohote de râs în sală…