Preluare prin amabilitatea și cu acordul JURIDICE.ro

Alina Matei: Mulțumesc, stimate doamne și stimați domni pentru că ați acceptat să acordați un interviu cititorilor JURIDICE.ro, ocazionat de împlinirea a 15 ani de la înfiinţarea Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților. Stimată doamnă profesoară Raluca Bercea, care sunt grijile și datoriile unui director de centru teritorial al INPPA, așa cum sunteți dumneavoastră la Timișoara?

Raluca Bercea: Sintetic spus, directorii asigură conducerea executivă a centrelor teritoriale. Regulamentul-cadru de Organizare şi Funcţionare a Centrelor Teritoriale ale INPPA a dezvoltat această idee generală, prin art. 14 alin. 1, reuşind să enumere ca „atribuţii principale” (!) „îndatoriri” de la litera a) până la s). Probabil că, personal, cel mai des fac uz de punctele: b) reprezintă centrul teritorial în relaţiile cu INPPA şi cu baroul/barourile pe lângă care s‐a înfiinţat centrul teritorial, g) asigură conducerea curentă a activităţii centrului teritorial; j) stabileşte legături de colaborare cu specialişti din alte instituţii, în scopul îmbunătăţirii activităţii de formare profesională iniţială şi continuă a avocaţilor în cadrul centrului teritorial şi k) întocmeşte şi prezintă, la solicitarea directorului INPPA., dări de seamă asupra activităţii desfăşurate în cadrul departamentului pentru formarea profesională iniţială… din această listă (îi las, prin urmare, pe cititorii J să caute în regulament punctele de care mă ocup mai puţin!).

Grijile, pe de altă parte, pot fi exprimate prin cuvinte mult mai modeste (şi poate că, dacă le-aş număra, ar depăşi regulamentarele puncte de la a) la s): să reuşim să organizăm cursurile de formare iniţială în aşa fel încât programul să nu fie apăsător nici pentru stagiari, nici pentru formatori; să fie stagiarii suficient de odihniţi, la finalul unei zile de muncă în cabinet sau instanţă, totuşi, ca să poată interacţiona cu lectorii; să convingem îndrumătorii stagiarilor, treptat, dar, paradoxal, luând-o de la capăt în fiecare an, că acestora le sunt necesare cursurile din Institut; să reuşim cu toţii – stagiari şi formatori – să promovăm la fiecare examen de absolvire; personal, să reuşesc anual magia unor cursuri intensive şi eficiente de drept european…

Alina Matei: Care este rolul lectorilor în formarea viitorilor avocați?

Raluca Bercea: Formatorii nu formează viitori avocaţi, ci formează persoane care sunt deja avocaţi, mai mult, care acţionează ca avocaţi în chiar timpul formării lor (de unde, pentru lectori, responsabilitatea modelului personal, a ceea ce fac, a ceea ce spun, a felului în care fac şi spun, a ceea ce aleg să nu spună) şi, în cazuri fericite – tot pentru lectori, dar cred că pentru ambele părţi, de fapt – formează ca avocaţi foşti studenţi. Eu văd această relaţie, întotdeauna, ca pe încă o şansă – de a prelungi grija profesorului, metamorfozată în ceva ce a devenit extrem de serios, căci are consecinţe vizibile în practică. Formatorii nu pot, însă, forma, în absenţa maeştrilor. Maeştrii adevăraţi au rămas pentru stagiarii lor ceea ce au fost întotdeauna: transmiţătorii unui savoir être şi ai unui savoir faire care exprimă inima profesiei de avocat.

Alina Matei: Stimată doamnă avocat Cristina Gheorghe, la Brașov, dacă ați face un bilanț, care ar fi cea mai importantă realizare și care ar fi cea care s-a întâmplat să eșueze?

Cristina Gheorghe: Cred că realizarea cea mai importantă este Centrul Teritorial însuși: crearea unui corp de lectori serioși și implicați, caracterizați de profesionalism, implicare și disponibilitate în a iniția tinerii colegi în tainele celei mai frumoase dintre profesiile juridice.

Faptul că am reușit să facem cursurile atât de interesante și utile încât colegii din cele șapte Barouri arondate (Buzău, Covasna, Harghita, Mureș, Prahova, Sibiu, Brașov) să fie prezenți în weekend este, cred, edificator.

Modul în care s-au derulat diferitele proceduri de examen desfășurate în Centrul Teritorial Brașov reprezintă o altă confirmare a seriozității și rigorii de care dăm dovadă.

Nu aș îndrăzni să afirm că totul funcționează perfect, suntem conștienți că avem încă multe de făcut. Profesia, în directă legătură cu societatea pe care o servește, este în continuă schimbare (nu îndrăznesc să spun evoluție), astfel încât activitatea de formare profesională trebuie să gestioneze lucrurile cu grijă pentru a nu deveni anacronică.

Aș îndrăzni să afirm că nu am inițiat vreun proiect care apoi să fi eșuat. Într-o abordare ideală a activității Centrului mi-aș dori:
– pentru formarea inițială, să putem organiza cursurile în timpul săptămânii. Este însă un proiect greu de realizat în condițiile în care stagiarii sunt dependenți de activitatea profesională a cabinetului și unii vin din alte localități/județe, iar lectorii sunt dintre avocații cu un bun renume profesional, calitate ce vine împreună și cu o agendă profesională deosebit de aglomerată.
– pentru activitatea de formare continuă mi-aș dori o mai bună implicare a colegilor, conștientă fiind că un astfel de rezultat depinde inclusiv de agenda oferită participanților.

Alina Matei: Forțele neștirbite ale pregătirii profesionale radiază cu precădere spre avocații stagiari (formarea inițială) sau spre avocații definitivi (formarea continuă)?

Cristina Gheorghe: Ambele componente ale activității desfășurate în cadrul INPPA au importanță proprie, constituie obiective de interes major pentru profesie și se bucură de atenția noastră în egală măsură.

Pe de o parte, vorbind despre formarea inițială, importanța demersurilor poate fi înțeleasă numai dacă avem în vedere că, în această etapa, cei implicați în formarea profesională suntem veritabili formatori de caractere profesionale pentru tinerii colegi.

Spre deosebire de alte profesii juridice, tinerii avocați intră în activitatea practică imediat după promovarea examenului de admitere, astfel încât sunt obligați să se adapteze imediat, să aplice „din mers” principii pe care și le-au însușit, în teorie, din anii de studiu.

În mod firesc, formele de exercitare a profesiei cu care stagiarii încheie contractul de colaborare au ca principală preocupare implicarea lor în proiecte practice, cu valență economică și nu vor avea nici răgazul necesar, nici disponibilitatea de a aloca timp și energie unor demersuri ce vizează însușirea de către tinerii colegi a unor noțiuni ce țin de organizarea și deontologia profesiei, retorica, metodologia actului juridic, etc.

Devine astfel evidentă importanța majoră a formării profesionale inițiale organizată în mod instituțional, unde stagiarul începe prin a studia organizarea profesiei, prin a cunoaște istoria, deontologia profesională, elementele esențiale ce țin de exercitarea profesiei.

Cred ca și simpla lectura a materiilor de studiu incluse în programa cu care stagiarii încep pregătirea inițiala relevă importanța majoră a acestei activități realizată în mod instituțional. Am în vedere: metodologia actului juridic și judiciar; tehnicile de argumentare judiciară; pregătirea și elaborarea consultației juridice scrise; retorica judiciara, etc.

Pe de altă parte, formarea continuă nu poate fi, în niciun caz, neglijată.

Examenele de admitere, desfășurate cu rigoarea deja cunoscută de câțiva ani, au contribuit într-o manieră importantă la recâștigarea prestigiului profesional, însă este necesar ca formarea profesională continuă să completeze în mod fericit acest demers.

Activitățile de formare profesională continuă desfășurate de Institut în mod direct ori în colaborare cu barourile, au în vedere temele de interes identificate instituțional sau solicitate de colegi și s-au grefat, în general, pe subiecte de actualitate. Indiferent că este vorba despre Conferințele organizate în țară, cu agenda bogată și lectori pe măsură, ori de cursuri desfășurate „on line” pe teme considerate de nișă, ele și-au dovedit utilitatea.

Procesul de formare profesională trebuie să fie unul continuu, necesitatea sa fiind evidențiată nu doar de schimbările continue la nivel legislativ ci, în primul rând, de dorința și aș spune chiar nevoia de a rămâne la un nivel de pregătire cel puțin egal cu al magistratului pe care vrei să îl convingi prin cererile formulate sau ale cărui acte va trebui să le critici/contești pentru clientul tău.

În acest punct, pentru că tot suntem într-o perioada în care se desfășoară proiectul cu finanțare europeană al CSM intitulat TAEJ – transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar, doresc să exprim dorința de a iniția și derula activități de formare profesională în colaborare și împreună cu colegii magistrați. Cred ca proiecte profesionale comune ale INPPA cu INM și/sau CSM nu pot fi decât un real câștig atât pentru avocați, cât și pentru magistrați.

Realitățile actuale ale societății în care profesia, dar și noi avocații trăim, impun reașezări de tactică și politici profesionale în ceea ce privește pregătirea profesională. Așa cum s-a discutat în interiorul organelor profesiei cu rol atribuit de lege de gestionare a activității Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, devine tot mai necesară introducerea unei noi curricule care să își găsească sprijin în viața profesională a avocatului (stagiar, dar și definitiv). Astfel, cursuri de IT, probleme de obligații fiscale și aspecte conexe acestor obligații, raporturile contractuale cu angajații non-avocați, utilizarea mijloacelor moderne de căutare a informațiilor juridice și folosirea de tehnică modernă în potențarea performanțelor avocațiale, probleme de deontologie, raporturi dintre avocați, tematici aprofundate legate de organizarea și funcționarea Casei de Asigurări a Avocaților, cursuri speciale pentru colegii avocați înscriși în registrele de asistență judiciară, reprezintă teme de interes ce trebuie să figureze în planurile de învățământ viitoare.

Și pentru că tot vorbeam anterior de proiecte cu finanțare europeană, să nu uităm că pentru prima dată, profesia de avocat, prin reprezentanții ei, a câștigat – pentru profesie – un proiect cu finanțare europeană. Proiectul JUST ACCESS este destinat pregătirii profesionale a avocaților și a specialiștilor cu care avocații interacționează în activitatea lor, în special pe parcursul activității desfășurate în cadrul asistenței judiciare. Deși suntem la început pe acest drum, am speranța că astfel de proiecte vor mai urma, cu beneficii clare atât la nivel individual cât și la nivelul general al Corpului profesional.

Alina Matei: Stimate domnule profesor Daniel Ghiță, există concurență între centrele teritoriale? Oltenii, sigur, vor să fie primii în toate.

Daniel Ghiță: Aşa cum sunt configurate prin Regulamentul de organizare şi funcţionare, Centrele teritoriale sunt parte a unui întreg şi sunt înfiinţate exclusiv în scopul facilitării pregătirii profesionale a avocaţilor în proximitatea barourilor. Prin urmare, nu concurenţa între centre este esenţială, ci eforturile concurente ale acestora în asigurarea unui standard ridicat de pregătire pentru toţi avocaţii. Totuşi, dacă m-aţi provocat, accept că, aşa cum în profesia de avocat poate exista doar concurenţa loială a excelenţei, centrele teritoriale, formatorii acestora, avocaţii stagiari sau definitivi care beneficiază de formare participă la competiţia calităţii, respectiv a calităţii activităţii de formare iniţială şi continuă, a calităţii competenţelor profesionale dobândite şi a calităţii serviciilor avocaţiale oferite. Iar oltenii se identifică cel mai bine în această competiţie cu „perfectul simplu”.

Alina Matei: Avocații stagiari manifestă interes pentru programe europene de pregătire profesională sau graba de a intra în profesie cât mai repede, de a-și face un nume, de a câștiga bani este mai arzătoare?

Daniel Ghiță: Studenţii facultăţilor de drept care doresc să devină avocaţi, absolvenţii care accesează examenul de intrare în profesia de avocat şi, ulterior, avocaţii stagiari conştientizează, din ce în ce mai mult, că dobândirea unui nume şi câştigurile aferente reprezintă doar scopul mediat, îndepărtat, ce este mijlocit de o bună pregătire teoretică şi practică, de competenţe adaptate cerinţelor pieţii şi de abilităţi profesionale adecvate. Tinerii avocaţi sunt interesaţi de perfecţionarea profesională, este adevărat, cel puţin într-o primă etapă, în formele sale clasice, care le asigură nivelul de instruire necesar. În mod complementar însă, aprofundarea cunoştinţelor poate fi realizată prin programele europene de care vorbeaţi, care oferă resurse de formare în domenii specializate. Avocaţii au oportunitatea să le acceseze, inclusiv prin mijloace moderne de instruire şi o fac în număr din ce în ce mai mare.

Alina Matei: Stimată doamnă avocat Stanca Gidro, ce uşi deschide Institutul pentru tinerii avocaţi?

Stanca Gidro: Scopul INPPA este formarea profesională inițială a avocaților stagiari și totodata perfecționarea profesională a avocaților definitivi. În ceea ce privește stagiarii, ei își perfecționează pregătirea profesională teoretică și deprind tehnica de practică avocațială. Există domenii juridice nestudiate în cadrul facultăților de drept (cum ar fi Legea 18/1991, Legea 10/2001) precum și domenii care acum sunt studiate prin prisma specificului profesiei de avocat.

Pentru tinerii avocați definitivi, ne informăm care sunt domeniile în care consideră că este necesară aprofundarea sau dezbateri interactive, și împreună cu Asociația Young Lawyers, cu Baroul și Facultatea de Drept, organizăm conferințe și întâlniri informale. Ultima întâlnire de acest gen a fost în data de 12 aprilie 2019, când împreună cu Facultatea de Drept, Curtea de Apel și Baroul Cluj am discutat despre modificările aduse Codului de Procedură Civila prin Legea 310/2018.

INPPA este spațiul în care fiecare avocat își poate expune opiniile, își poate lamuri îndoielile și nu în ultimul rând, unde se poate afirma ca un adevărat profesionist al dreptului.

Alina Matei: La 15 ani de la înfiinţare, dacă ar fi să acordaţi o notă centrului pe care îl conduceţi care ar fi aceea?

Stanca Gidro: Prefer să nu răspund la această întrebare. Aș fi ori modestă ori arogantă. Ce pot să spun este că Centrul INPPA Cluj funcționează efectiv, că avem un colectiv serios de lectori, că stagiarii ne iau în serios (prezența fiind obligatorie), că am reușit sa avem două săli de curs, de 100 și 30 de locuri, că încercam să formăm o biblioteca juridică, că în plus de tematica stabilită prin Hotărârea Consiliului UNBR (pe care o respectam), mai avem cursuri speciale de inițiere pentru cauzele în care se asigura asistența judiciara, precum și cursuri de oratorie juridică. Am organizat conferințe în parteneriat cu Facultatea de Drept, cu Asociația Young Lawyers, cu Baroul Cluj, cu Baroul Bistrița-Năsăud, cu Curtea de Apel Cluj, cu editurile Universul Juridic și Hamangiu, încercând să ajutăm colegii să găsească răspunsuri problemelor legate de legislația nouă, în continuă modificare.

Alina Matei: Stimate domnule Ion Popa, ați observat modificări ale generațiilor de avocați în ceea ce privește materiile de la Institut?

Ion Popa: În ultima perioadă de timp, calitatea examenului de intrare în profesia de avocat a crescut în mod substanțial. Ca urmare, pregătirea profesională a celor admiși în profesie este în concordanță cu exigențele etapei în care ne aflăm. Materiile de examen hotarâte de conducerea INPPA, sunt în concordanță cu nivelul de pregătire al candidaților.

Alina Matei: Formula cu examen unic de intrare în avocatură, organizat la București, crește nevoia de siguranță?

Ion Popa: Ambele modalități de intrare în profesie, examen centralizat ori în cadrul Centrelor teritoriale, asigură nevoia de siguranță. Având în vedere reducerea numărului candidaților în ultima perioadă, examenul unic este soluția pentru moment.

Înființarea INPPA în urmă cu 15 ani s-a dovedit a fi soluția cea mai adecvată pentru creșterea pregătirii profesionale a avocaților înscriși în UNBR.

Consiliul de conducere al INPPA a contribuit activ și eficient la pregătirea profesională continuă a avocaților, prin participarea cu specialiști în domeniul dreptului la consfătuirile organizate în Centrele teritoriale ale INPPA.

Alina Matei: Stimate domnule profesor Horia Ţiț, centrele teritorial ale INPPA oferă spațiul deplin, profesional și intelectual, pentru devenirea în profesie?

Horia Ţiț: Rolul centrelor teritoriale ale INPPA este important, deoarece asigură organizarea cursurilor de formare inițială a avocaților stagiari, conform planului de învățământ al INPPA, și conferințe și ateliere destinate avocaților definitivi, în colaborare cu barourile arondate. Prin toate aceste activități, centrele teritoriale au un aport esențial în îndeplinirea obiectivelor INPPA.

Alina Matei: Cum va arăta peste alți 15 ani INPPA? Dar centrele sale teritoriale?

Horia Ţiț: Cred că evoluția pregătirii profesionale a avocaților va fi marcată de specializarea acestora. Complexitatea problemelor pe care practica le ridică impune un astfel de obiectiv. Aceasta înseamnă, implicit, că într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat, nu vom mai vorbi despre avocați civiliști și penaliști, ci de avocați specializați în materie contractuală, insolvență, executare silită, drept fiscal etc. Această tendință este deja prezentă în „piața” avocaturii și cred că formarea profesională, atât cea inițială, cât și cea continuă, va trebui să țină cont de ea.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii J.

Raluca Bercea: Le doresc cititorilor J. – care, în mod evident, citesc mai mult decât scriu, deci nu (prea) au nevoie de mesaje formatoare – o primăvară senină!

Cristina Gheorghe: În primul rând, „La mulți Ani INPPA!”, felicitări și mulțumiri celor implicați în edificarea acestei instituții atât de necesară profesiei dar și în derularea activităților de formare inițială și continuă.

Este un efort ce trebuie observat în condițiile în care cei implicați sunt persoane cu notorietate și prestigiu, a căror agenda profesională este încărcată și care se pot implica în activitatea de formare profesională a colegilor doar răpind din timpul personal.

Doresc să invit colegii avocați la o mai atentă cunoaștere a profesiei, a istoriei acesteia, a principiilor și deontologiei specifice, a rolului nostru în sistemul judiciar, dar și într-o societate ce se află într-o continuă mișcare și schimbare. Cred că sunt elemente esențiale pentru a putea câștiga și apoi, pentru a păstra respectul justițiabililor, al clienților noștri, al partenerilor din actul de justiție, al societății în general.

Și pentru că nici profesia și nici INPPA nu există decât prin avocați și împreună cu aceștia, „La Mulți Ani!” tuturor colegilor!

Pe cititorii care nu sunt avocați îi invit să nu uite că o societate democratică nu există fără garanția apărării, că avocatul este profesionistul care poate asigura o apărare calificată și care are inclusiv rolul de a apăra apărarea.

Daniel Ghiță: Continuaţi să citiţi, să comentaţi, să argumentaţi şi să polemizaţi, pentru că este bine ca opiniile juridice să fie multe şi, în pofida a ceea ce se crede, chiar mai multe decât juriştii care le formulează.

Stanca Gidro: Doresc viață lungă JURIDICE.ro și cititorilor săi.

Horia Ţiț: Sperăm să fim în contact cu cititorii dvs. prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanță pe care le gestionați și să contribuim, împreună, la creșterea calității serviciilor avocațiale din România.

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine.