I. Ministerul Justiției a finalizat trei noi proiecte de lege dintr-un pachet de legi mai amplu, care este în curs de elaborare, pentru realizarea obiectivelor din Programul de Guvernare și Raportul MCV.
1.a. Obiect de reglementare
Proiectul introduce măsuri specifice și temporare în cadrul procedurilor civile și penale, menite, pe de o parte să protejeze sanitar participanții la activitățile judiciare (cetățeni justițiabili, magistrați, avocați, personal de specialitate etc) și, pe de altă parte, să asigure desfășurarea acestor proceduri într-un mod nestingherit.
1.b. Reguli noi
Proiectul include o serie de reguli de procedură care au mai funcționat temporar pe durata decretelor prezidențiale privind starea de urgență, dar și unele noi privind desfășurarea unor acte de procedură la distanță, prin intermediul tehnologiilor.
De exemplu, proiectul introduce ca reguli temporare, pe durata stării de alertă:
În materie civilă:
• când este posibil, cu acordul părților, instanțele judecătorești pot hotărî ca ședințele de judecată să se desfășoare prin mijloace de telecomunicație audiovizuală;
• cel care asistă sau reprezintă partea, traducătorul sau interpretul poate participa la ședința de judecată desfășurată prin mijloacele amintite, chiar fără a fi prezent fizic lângă parte;
• lista proceselor întocmită pentru fiecare ședință de judecată va cuprinde, de regulă, și intervalele orare orientative pentru strigarea fiecărei cauze în parte, citația cuprinzând mențiunea corespunzătoare;
• pentru judecarea proceselor, instanțele judecătorești, ținând seama de împrejurări, pot fixa termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi;
• când este posibil, dosarul cauzei se trimite instanței delegate în format electronic;
• când este posibil, prin grija instanței, ședințele de judecată publice se transmit în direct, prin mijloace audiovideo care garantează securitatea, integritatea și calitatea transmisiunii, pe portalul instanțelor de judecată.
În materie penală:
• posibilitatea ca persoanele private de libertate (arestate preventiv, aflate în executarea unei pedepse privative de libertate sau a unei măsuri educative privative de libertate) să fie audiate prin videoconferință la locul de deținere fără a fi necesar acordul acestora, dacă organul judiciar apreciază că audierea prin acest mijloc nu aduce atingere bunei desfășurări a procesului ori drepturilor și intereselor părților;
• posibilitatea ca alte persoane decât cele private de libertate să fie audiate și prin videoconferință, însă numai cu acordul acestora, aspect care le va fi adus la cunoștință fie cu ocazia primei audieri, fie printr-o înștiințare comunicată telefonic, prin e-mail sau prin alte asemenea mijloace, persoana în cauză fiind întrebată dacă își manifestă acordul în acest sens.
1.c. Avantajele proiectului
Participanții la actul de justiție își pot reprezenta și apăra drepturile și interesele, respectiv magistrații și avocații, celelalte profesii implicate în actul de justiție își pot desfășura funcțiunile și activitățile de la distanță, prin intermediul tehnologiei, protejându-se astfel împotriva contaminării cu virusul Sars-Cov-2.
Dincolo de protecția sanitară, aceste reguli permit desfășurarea cu celeritate a actului de justiție, dar și cu efectuarea anumitor economii de resurse de timp și bani sau cu mai buna lor gestionare a resurselor umane de către instituții.
Proiectul a valorificat și propuneri venite din partea magistraților.
1.d. Stadiul procedurilor de avizare a proiectului
Proiectul a fost lansat în dezbatere publică, afișat pe site-ul Ministerului Justiției și, după consultări cu toți cei interesați, va fi transmis către CSM și Ministere pentru avizare.
2.a. Obiect de reglementare
Proiectul pune în acord legislaţia în materia concursurilor de admitere în magistratură, de admitere la Institutul Național al Magistratuirii, de absolvire a Institutului şi a examenului de capacitate cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 121/2020.
Totodată, proiectul de lege stabilește, cu caracter temporar, durata cursurilor în anii 2020 și 2021 la Institutul Național al Magistraturii precum și a stagiului judecătorilor și procurorilor care au fost admiși la Institutul Național al Magistraturii.
2.b. Reguli noi
În conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr.121/2020, normele care organizează aceste concursuri și examene au fost ridicate la rang de lege.
Alte noutăți prezentate de proiect:
• stabilirea la 2 ani a duratei cursurilor la Institutul Național al Magistraturii în anii 2020 și 2021;
• stabilirea la 1 an a duratei stagiului judecătorilor și procurorilor care au fost admiși la Institutul Național al Magistraturii în anii 2020 și 2021;
• după afişarea rezultatelor definitive ale concursului, candidaţii admişi după cele două etape ale concursului vor fi verificaţi sub aspectul îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii;
• verificarea condiției de a fi apt din punct de vedere psihologic se realizează anterior susținerii probei interviului, în cazul concursului de admitere în magistratură și la INM;
• introducerea posibilității contestării probei interviului în cazul concursului de admitere în magistratură și la INM.
2.c. Avantaje
Ridicarea normelor de concurs și examen la rang de lege, în acord cu Decizia Curții Constituționale, conferă o mai mare transparență, stabilitate și legitimitate procedurilor de concurs și examen.
Stabilirea duratei de 1 an a stagiului judecătorilor și procurorilor stagiari precum și a duratei de 2 ani a cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție este o soluție realistă, care evită agravarea deficitului de resurse umane ce s-ar produce prin majorarea intempestivă și nepregătită instituțional a acestei durate, în acord, de asemenea, cu capacitatea prezentă de școlarizare și instruire pe care o deține INM.
2.d. Stadiul procedurilor de avizare a proiectului
Proiectul a fost avizat cu observații de către CSM și a fost trimis ministerelor pe circuitul de avizare inter-ministerială, urmând să fie transmis către Guvern în cel mai scurt timp, după primirea avizelor.
3.a. Obiect de reglementare
Proiectul instituie măsuri de asigurare a punerii în aplicare a dispozițiilor Regulamentului (UE) 2017/1.739 în dreptul național, cum ar fi cele în materie procesual penală și cele de cooperare internațională în materie penală.
3.b. Reguli noi
Fiind vorba de o instituție nouă, practic întreg proiectul prezintă caracter de noutate, Expunerea de motive și cuprinsul Proiectului de lege, ambele anexate prezentului comunicat, fundamentând și prevăzând, printre altele, structura suport a Parchetului European în România, care este stabilită în cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA), statutul procurorului european delegat, respectiv, al procurorului european, dispoziții privind competența instanțelor de judecată etc.
3.c. Avantaje
Proiectul era necesar pentru a organiza coerent funcționarea Parchetului European (EPPO) la nivel național în România, modalitățile în care structura suport sprijină Parchetul European, relaționarea celor două instituții în condițiile păstrării independenței și autonomiei funcționale a fiecăreia, claritate privind normele de competență a instanțelor învestite cu cauze de competența Parchetului European (EPPO) etc.
3.d. Stadiul procedurilor de avizare a proiectului
Proiectul a fost transmis în circuitul inter-ministerial de avizare, urmând a fi supus aprobării Guvernului în cel mai scurt timp.
II. În legătură cu proiectele de mai sus, ministrul Justiției a declarat următoarele:
„Ministerul Justiției a finalizat trei proiecte de lege importante pentru sistemul judiciar, primele dintr-o serie care va fi comunicată public pe parcursul lunilor septembrie și octombrie.
1. Un prim proiect de lege ar putea fi denumit “Justiție în Pandemie”. Pandemia a creat probleme suplimentare în instanțe și parchete. Proiectul “Justiție în Pandemie” propune o serie de rezolvări, prin instituirea de reguli de procedură care să fie desfășurate la distanță prin intermediul tehnologiei de comunicații. Ne-am propus să facem “viața mai ușoară” și celor care se judecă, cetățenilor și persoanelor juridice, dar și magistraților și avocaților implicați în actul de justiție. Pe lângă construcțiile legislative imaginate în minister, am primit idei și de la unele asociatii ale magistraților. Probabil că vom cuprinde în proiect și alte idei primite în dezbaterea publică. Proiectul “Justiție în Pandemie” este astfel lansat în dezbatere publică.
2. Un al doilea proiect lansat astăzi este cel privind Parchetul European. Această instituție va opera și în România, după ce va fi pusă în funcțiune oficial și efectiv. Proiectul “EPPO” își propune să asigure sprijinul operațiunilor Parchetului European în România prin DNA, păstrând în același timp independența DNA și funcționalitatea sa pentru propriile anchete. E un proiect echilibrat. El trebuie adoptat cât mai repede, pentru a avea disponibil cadrul normativ românesc în paralel cu operaționalizarea la nivel european. La fel procedează și celelalte state membre ale Uniunii Europene. Proiectul “EPPO” a parcurs etapa dezbaterii publice și se află de câteva zile pe circuitul de avizare, inclusiv CSM, urmând sa fie înaintat ulterior Guvernului.
3. Nu în ultimul rând, astăzi lansăm și un al treilea proiect, prin care aliniem regulile privind concursurile la INM cu cerințele CCR, așa cum au fost statuate într-o recentă decizie a CCR. Dar proiectul nu se limitează la emanciparea unor reguli de desfășurare a concursurilor la INM de la rang de regulament CSM la rang de lege, așa cum a cerut decizia CCR. Adăugăm și alte reforme în acest proiect, deplasând centrul de greutate al procesului de selecție către INM, așa cum este și normal, ținând cont de rolul constituțional limitat al CSM și de funcția sa constituțională esențială, de garant al independenței Justiției. CSM este garantul independenței justiției, INM este instituția specializată care asigură selecția și pregătirea viitorilor magistrați. Proiectul “INM” a fost dezbătut public și avizat cu observații de către CSM, se află în circuitul de avizare inter- ministerial și va fi înaintat către Guvern.
Aceste trei proiecte constituie o “Uvertură” pentru altele care vor urma și la care încă lucrăm în minister. Legile justiției se află încă în lucru, vor fi propuse în dezbatere publică în partea a doua a lunii Septembrie, în orice caz până la finalul lunii Septembrie.”
III. În legătură cu proiectele privind ”Legile Justiției”, după cum s-a precizat în repetate ocazii de către ministrul Justiției, inclusiv recent cu ocazia discursului susținut la Consiliul Național al UNBR, vor fi lansate în partea a doua a lunii septembrie, urmând ca ele să intre într-un amplu proces de dezbatere publică.
După publicarea lor pe site-ul Ministerului Justiției până la finalul lunii septembrie, Ministerul Justiției va organiza largi consultări cu asociațiile profesionale ale magistraților, sindicatele grefierilor, Comisia Europeană, GRECO etc, înainte de a fi transmis CSM, unde, de asemenea, vor avea loc largi consultări și discuții pe marginea proiectelor.
Ministerul Justiției va urmări obținerea unui parteneriat instituțional și politic larg în susținerea ulterioară a proiectelor în Parlament.
Anexăm scurte prezentări ale reglementărilor propuse prin proiecte.