Ziarul BURSA: „Avocatura se «uberizează», la fel ca restul serviciilor”, interviu cu Traian Briciu, președintele UNBR

Preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR), Traian Briciu, a introdus în circulţie un termen interesant legat de activitatea avocaţilor: „uberizarea”. Printre altele, domnul Briciu ne-a vorbit despre cum avocatura se „uberizează”, la fel ca restul serviciilor, dar şi despre provocările lansate de criza sanitară pentru avocaţi.

Reporter: Cum se implică Uniunea Naţională a Barourilor din România în activitatea avocaţilor din întreaga ţară?

Traian Briciu: Misiunea UNBR constă, în esenţă, în apărarea valorilor şi intereselor profesiei într-un context social, economic şi legislativ din ce în ce mai complex şi în continuă schimbare, precum şi în valorizarea profesiei de avocat ca partener indispensabil al justiţiei şi ca factor esenţial într-un stat de drept.

Trebuie să observăm că UNBR nu se poate implica direct în activitatea avocaţilor pentru că aceştia sunt independenţi şi barourile din care fac parte sunt independente. Rolul UNBR este de reprezentare a corpului profesional pentru valorificarea intereselor acestuia, apărarea profesiei şi apărarea apărării, atunci când instrumentele apărării sunt periclitate. În acest sens, activitatea UNBR este la foc continuu şi se poate vedea acesata prin parcurgerea site-ul oficial al UNBR, www.unbr.ro, unde sunt sute de exemple concrete privind modul de implicare al UNBR, potrivit misiunii sale, de la asigurarea echilibrului economic în perioada pandemiei, până la apărarea drepturilor profesionale şi a instrumentelor apărării ori de câte ori este necesar. Şi provocările nu sunt deloc rare.

Reporter: Cum s-a modificat piaţa în care vă desfăşuraţi activitatea în ultimii ani?

Traian Briciu: Un raport recent al Consiliului Superior al Magistraturii arată o scădere cu 10% a dosarelor nou înregistrate pe rolul instanţelor, ceea ce se reflectă şi într-o scădere a pieţei avocaturii, pe partea de litigii. Acelaşi raport indică şi anumite scăderi surprinzătoare, precum cele ale dosarelor de insolvenţă care au fost mai puţine cu 25% şi o scădere de 20% a litigiilor contra autorităţilor publice (contencios administrativ) faţă de anul precedent. Creşteri au fost înregistrate în materia asigurărilor sociale (47,48%) şi a litigiilor de muncă (6,39%). În ceea ce priveşte piaţa de consultanţă juridică nu avem date statistice oficiale, însă este evident că pandemia a adus modificări. Ca orice criză, şi pandemia are un impact negativ asupra onorariului net, cu atât mai mult cu cât a favorizat munca la distanţă şi consultanţa online.

Reporter: Criza se prelungeşte, cât de afectată este activitatea caselor de avocatură?

Traian Briciu: La început, schimbările determinate de pandemie au bulversat destul de puternic activitatea avocaţilor, însă în această perioadă am învăţat să ne adaptăm. Este adevărat că a trebuit să luptăm pentru a ne putea continua activitatea, să revendicăm aproape permanent, cu fiecare nou act normativ legat de pandemie, respectarea drepturilor avocaţilor şi implicit ale justiţiabililor. În evoluţia legislativă a stării de urgenţă şi apoi a stării de alertă au fost multe piedici pentru avocaţi. Foarte probabil, acestea au fost neintenţionate şi cred că au fost legate de neînţelegerea specificului profesiei de avocat. De exemplu, la începutul pandemiei, când instanţele şi-au redus drastic activitatea, avocaţii au fost obligaţi prin lege să şi-o continue pe a lor şi de aceea nu au fost incluşi iniţial în măsurile de sprijin ale guvernului. Or, era logic că dacă activitatea instanţelor a fost redusă, aceasta a influenţat activitatea avocaţilor. Sau, mai recent, proiectul de hotărâre de guvern referitor la noile restricţii privind accesul în incinta instituţiilor publice nu prevedeau nicio excepţie pentru avocaţi. În urma demersurilor UNBR, aceste probleme şi multe altele au fost rezolvate. De aceea spun că în această perioadă a fost nevoie de multă vigilenţă din partea UNBR pentru a remedia probleme ce ar fi împiedicat exerciţiul normal al profesiei de avocat, dar şi pentru a veni în sprijinul lor prin măsuri în plan intern.

Reporter: Credeţi că se poate ajunge în situaţia ca un avocat să nu-şi mai poată desfăşura activitatea din cauză că refuză vaccinarea/testarea?

Traian Briciu: Iată că era cât pe ce să se întâmple acest lucru pentru că, iniţial, în proiectul de hotărâre de guvern care condiţiona accesul în instituţiile publice de prezentarea certificatului verde, avocaţii nu au fost exceptaţi, deşi, conform legii, aceştia îşi desfăşoară activitatea la sediile instanţelor de judecată, ale organelor de urmărire şi de cercetare penală şi ale altor autorităţi şi instituţii de drept public şi privat. A trebuit să trimitem adresă la guvern pentru a explica faptul că activitatea avocatului se realizează prin asistenţă şi reprezentare în faţa instituţiilor şi autorităţilor publice şi că orice măsură de restricţionare a dreptului de acces al avocaţilor în spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea profesională pe alte criterii decât cele aplicabile angajaţilor instituţiilor publice constituie o discriminare inacceptabilă într-un stat de drept. Chiar şi după intrarea în vigoare a hotărârii de guvern care dispunea exceptarea avocaţilor de la prezentarea certificatului verde, tot a trebuit să mai trimitem nişte adrese la unele instituţii publice, pentru a le atenţiona cu privire la respectarea legii privind accesul avocaţilor. Încă de la începutul pandemiei a trebuit să depăşim tot felul de obstacole în desfăşurarea activităţii, mai ales în perioada stării de urgenţă, când deplasarea se făcea în baza unor declaraţii în care trebuia explicat motivul deplasării. Or, avocaţii sunt ţinuţi de secretul profesional, astfel încât, la nivelul UNBR, a trebuit să facem eforturi pentru a convinge autorităţile cu privire la dreptul avocaţilor de a circula în baza legitimaţiei de avocat, fără alte justificări.

Aşa cum puteţi observa, mereu apar piedici în desfăşurarea activităţii avocaţilor, pe care până acum am reuşit să le surmontăm.

În concluzie, nu vreau să cred că s-ar ajunge la situaţia în care vaccinul să fie o condiţie pentru exercitarea avocaturii şi nu cred că se va accepta aceasta ca o condiţie de îndeplinire a funcţiei de judecător sau procuror. Or, actorii indispensabili ai actului de justitie nu pot avea regim diferit sub acest aspect.

Reporter: Cum catalogaţi restricţiile impuse de autorităţi în ultima perioadă? Încalcă acestea libertăţile individuale?

Traian Briciu: Este o întrebare dificilă, pentru că libertatea unui om se termină acolo unde începe libertatea celuilalt. Or, linia de demarcaţie este una flexibilă. Sigur, în perioada stării de urgenţă şi a stării de alertă pot fi restrânse drepturi şi libertăţi, însă, aşa cum a arătat şi Curtea Constituţională, aceste limitări trebuie făcute prin lege. S-au făcut greşeli, au fost norme realizate contra cronometru. Important este ca acestea să fie reparate cu bună credinţă şi să nu se perpetueze pentru că altfel, ne îndreptăm către autoritarism.

Reporter: Digitalizarea forţată este o realitate, se face simţită în domeniul dumneavoastră de activitate?

Traian Briciu: Într-adevăr, pandemia a accelerat procesul de digitalizare a justiţiei în general, însă mai încet decât în alte domenii. Aceasta deoarece este bine cunoscut conservatorismul profesioniştilor din justiţie pe de o parte, iar pe de altă parte procedurile judiciare se desfăşoară într-un cadru procesual expres prevăzut de lege şi sunt necesare modificări legislative pentru adoptarea mijloacelor electronice. Legea nr. 114 din 28 aprilie 2021 privind unele măsuri în domeniul justiţiei în contextul pandemiei de COVID-19, care reprezintă cadrul normativ al digitalizării procedurilor judiciare a intrat în vigoare la mai bine de un an de la debutul pandemiei. Aceasta reglementează şedinţelele de judecată prin videoconferinţă, precum şi utilizarea preponderentă a mijloacelor electronice de comunicare, atât pentru depunerea documentelor la dosarul cauzei, cât şi pentru comunicarea actelor de către instanţă. Chiar dacă această lege are aplicabilitate temporară, pe perioada stării de alertă plus 30 de zile de la încetarea acesteia, este sigur că digitalizarea este un proces ireversibil. În afară de digitalizarea comunicării cu instanţele sau cu organele de urmărire penală, în cazul avocaţilor pandemia a dus la dezvoltarea accelerată a unor instrumente digitale de contact şi relaţionare cu clienţii, în contextual cererii tot mai mari de servicii online. Este vorba de dezvoltarea platformelor de intermediere între avocaţi şi clienţi, care, deşi oferă multiple avantaje, comportă şi anumite riscuri de natură profesională, pe care avocaţii trebuie să le cunoască şi să le ia în considerare atunci când îşi oferă serviciile pe platformele online. Aceste riscuri se referă la secretul profesional, cunoaşterea clientelei, evitarea conflictelor de interese, concurenţa neloială, încălcarea unor norme deontologice etc. De aceea, UNBR a elaborat un Ghid privind participarea avocaţilor la platformele online de intermediere avocat client, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/1150 , legislaţia profesiei de avocat şi Ghidul CCBE privind utilizarea platformelor online, care trasează liniile de bază în relaţia avocat – platformă – client, în scopul protejării intereselor clienţilor şi ale avocaţilor, prin conştientizarea riscurilor profesionale la care pot fi expuşi în acest mediu.

Reporter: Aveţi cunoştinţă de dosare „generate” de pandemie?

Traian Briciu: Aşa cum am spus, s-au făcut unele greşeli în actele normative, astfel încât hotărârile privind prelungirea stării de alertă şi certificatul verde au fost atacate constant în instanţă şi în multe cazuri s-a şi câştigat. Apoi mai sunt dosarele penale deschise pentru încălcarea regulilor impuse pentru combaterea coronavirusului, amenzile care au fost anulate de instanţe, tot din cauza deficienţelor normative. De altfel, pandemia şi-a pus amprenta în multe cauze, chiar dacă nu are rolul principal.

Reporter: Care sunt provocările cu care vă confruntaţi?

Traian Briciu: Aşa cum am arătat mai devreme, au fost şi sunt încă nenumărate probleme legate de evoluţia legislaţiei în perioada pandemiei, cu impact puternic asupra activităţii profesionale. Însă, paralel cu acestea, ne confruntăm şi cu alte provocări, cu o dimensiune globală, dificil de surmontat. Este vorba de tendinţele de dereglementare a profesiei, atacurile la pilonii de bază ai avocaturii, în special secretul profesional şi independenţa profesională, propaganda negativă politică, societală şi chiar mediatică împotriva avocaţilor, care sunt asimilaţi cu clienţii lor. Am arătat de mai multe ori că acestea nu sunt probleme exclusiv autohtone, ci se manifestă la nivel internaţional în contextul globalizării, al apropierii legislaţiilor. Marile scandaluri mondiale, precum Panama Papers, mai nou Pandora Papers au adus un stigmat negativ asupra avocaturii, breşe profunde în secretul profesional prin obligaţii de raportare, sub stindardul luptei împotriva crimei organizate. Sunt multe generalizări nepermise în noile media, dar cine le poate controla pentru a impune adevărul? Mediul online aduce cu sine mari provocări pentru profesie. Avocatura se „uberizează”, la fel ca restul serviciilor, şi trebuie să facem faţă intensificării concurenţei cu alte profesii care se promovează intens şi intră tot mai mult pe domeniul rezervat avocaturii, chiar dacă acest lucru este ilegal. Aş putea continua la nesfârşit cu provocările cu care se confruntă profesia de avocat.

Reporter: Cum puteţi defini activitatea modernă a unui avocat?

Traian Briciu: Pentru a caracteriza o activitate drept modernă, înţeleg ca aceasta să fie în acord cu timpurile, care, cel puţin în ultimele decenii, sunt în transformări disruptive şi accelerate. Astfel că un avocat modern este acela care reuşeşte să se adapteze continuu la cererile pieţei în privinţa serviciilor avocaţiale, care inovează, care se perfecţionează permanent, care este orientat către client, dar şi către societate, care nu se sperie de tehnologie, ci se gândeşte cum să o folosească în favoarea activităţii sale şi a clienţilor.

Reporter: Care sunt şansele pe care le are un tânăr avocat pentru a-şi face un nume în această profesie, în prezent?

Traian Briciu: Tinerii de acum au chiar mai multe şanse să-şi facă un nume în profesie pentru că au la îndemână instrumente de studiu şi perfecţionare precum şi instrumente de promovare pe care generaţiile mai vechi nu le-au avut. Profesia are foarte mare nevoie de tineri la ora actuală, astfel că depinde de voinţa fiecăruia de a se afirma.

Reporter: Mulţumim!

Articol preluat prin amabilitatea ziarului ”BURSA”. Articolul original poate fi găsit AICI