Traian Briciu, revista Avocatul 2023: În viitorul apropiat, avocatura va fi profund diferită sau nu va fi deloc

 
 
 
Dacă ar fi să rezum în câteva cuvinte concluzia la care am ajuns în cei patru ani de mandat, ca președinte al UNBR, pot afirma că viitorul avocaturii depinde de capacitatea de adaptare la schimbările bruște, insurmontabile și disruptive care au loc în zilele noastre, concomitent cu conservarea principiilor fundamentale.

Viitorul profesiei, așa cum o știm, este foarte incert. Parafrazându-l pe Malraux, în viitorul apropiat, avocatura va fi profund diferită sau nu va fi deloc.

Însă, am convingerea că avocatura rămâne pe mâini bune pentru că am citit cu mare interes lucrările tinerilor avocați cu vârsta de până în 35 de ani, participanți la concursul organizat de UNBR: „Perspectivele profesiei de avocat în contextul tendințelor europene”. Tinerii noștri au înțeles extraordinar de bine în ce context extrem de greu de controlat ne luptăm pentru a supraviețui ca profesie. Au înțeles că nu putem merge înainte fără a ne adapta unor schimbări fără precedent, dar nici fără a ne conserva independența, libertatea și celelalte principii fundamentale ale profesiei. Mi-a atras atenția un titlu foarte sugestiv: Triunghiul Bermudelor. Avocatura în era digitală – tendințele marketingului – deontologie[1]. Principalii driveri ai avocaturii – digitalizarea, marketingul și deontologia sunt priviți ca laturi ale unui triunghi al bermudelor, care dacă sunt dezechilibrate, atrag navele, aici profesia, în neant. În orice caz, toate articolele tinerilor avocați abordează schimbările pe care le parcurge profesia, atât în contextul digitalizării accelerate, cât și sub impactul tendințelor europene și globale. Iar concluzia celor mai mulți dintre ei este că viitorul profesiei depinde de găsirea echilibrului între măsura în care profesia trebuie să se adapteze la progres, fără a-i fi prejudiciate valorile care o diferențiază și îi asigură supraviețuirea.

Lucrările lor, pe care le veți putea citi în această revistă îmi dau impresia că ei nu sunt doar interesați de evoluția profesiei în contextul digitalizării. Ei au și o viziune destul de clară asupra viitorului profesiei, sunt pasionați și mânați de buna credință în găsirea soluțiilor prin care ne putem împrieteni cu tehnologia, astfel încât să putem rămâne în continuare avocați. Aflăm de la tinerii noștri cum se creează noi modele de afaceri în sectorul juridic și cum influențează deontologia, perspectivele avocaturii între tradiționalism și digitalizare, cum putem folosi chatGPT în profesie, dar și cum este influențată profesia de alți factori economico-sociali.

Urmărind viteza și frecvența uluitoare cu care au loc schimbările, mi-a atras atenția și opinia unui alt tânăr, Jamie Susskind[2] fiul celebrului futurist în domeniul juridic, Richard Susskind, care m-a făcut să reflectez la rolul avocatului într-un sistem care va funcționa total diferit, în sensul că utilizarea forței, ca formă a constrângerii statale pentru respectarea legii se va schimba fundamental. Acest millenial arată că va apărea un nou tip de legislație, „legea digitală”, care va fi aplicată de sistemele digitale. Vom fi forțați să nu încălcăm legea, în loc să fim pedepsiți ulterior. Nu vom mai putea noi să decidem acțiunile noastre pentru că algoritmii nu ne vor mai lăsa să parcăm ilegal, ne vor urmări tot timpul și ne vor prinde de câte ori încălcăm viteza legală sau încercăm să fentăm legea, indiferent cum. În al doilea rând, mai spune Jamie Susskind, legea va fi adaptabilă, modificându-se în funcție de situație. Spre exemplu, nu vei mai fi nevoit să respecți limita de viteză, pentru că algoritmii ți-o vor regla în funcție de trafic sau condițiile meteorologice. În al treilea rând, legea nu va mai fi redactată în limbajul tradițional, ci de un cod mașină. Dacă privim mai cu atenție în jur, în special mediul online, observăm că acest viitor este deja aici!

Ritmul ultra accelerat al vieții cotidiene depășește deja posibilitățile noastre fizice de a face față sarcinilor profesionale în timp util. Clientul vrea răspunsuri instant la problemele sale și viteza de reacție este un criteriu important în alegerea furnizorilor de servicii, între care se numără și avocatul. Apar continuu startup-uri care folosesc tehnologia pentru a furniza și pentru a intermedia servicii juridice, modificând modelele de afaceri în zona avocaturii. Pe lângă „democratizarea” inteligenței artificiale și temerile că o mare parte din avocați ar putea fi înlocuiți de roboți, expansiunea platformelor de intermediere avocat client dar și a avocaturii ilegale în mediul online au generat îngrijorări serioase în ultima vreme. Și pe bună dreptate trebuie să fim alarmați! Aceste platforme sunt legale atâta vreme cât respectă Regulamentul (UE) 2019/1150 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online și legislația națională. Însă, pentru noi, avocații, acestea vin cu serioase riscuri pentru deontologia profesională și cu efectele marketizării serviciilor prin intermediul acestor platforme, care se traduc prin devalorizarea muncii avocatului și comoditizarea/banalizarea serviciilor avocațiale.

Armele tradiționale pe care le foloseam în apărarea profesiei au devenit insuficiente, întrucât ne confruntăm cu fenomene de o amploare fără precedent, la nivel global, față de care nu ne putem izola. Nu poți să-i reclami pe toți cei care contribuie la această evoluție nefavorabilă în ochii multor avocați. Trebuie aplicate alte strategii pentru a-i scoate din joc, cum ar fi să-i concurăm punând la bătaie atuurile profesiei și garanțiile pe care le oferă un avocat. Acesta este și scopul creării platformei cautavocat.ro, unde avocații se pot promova fără a le fi impuse presiuni financiare și fără a-și asuma riscuri deontologice, iar clienții au garanția unui avocat care profesează legal. Din acest punct de vedere, platforma cautavocat.ro devine și un instrument de combatere a avocaturii ilegale.

O altă provocare majoră pentru profesia noastră este avalanșa de reglementări europene, care vin cu viziuni foarte mercantile asupra serviciilor avocațiale și tind spre liberalizarea pieței avocaturii și fragmentarea domeniului juridic. Totodată, există tendințe tot mai puternice de a intra pe domeniul rezervat avocaturii din partea unor profesii nou create și acreditate prin legislația europeană, precum responsabil cu protecția datelor, experți în legislația muncii sau în alte domenii, entități calificate pentru protecția consumatorilor etc. Directivele europene tind să le confere drepturi de asistență și reprezentare în fața instanțelor. Monitorizăm zilnic procesul legislativ, analizăm orice dispoziție cu impact asupra profesiei, dialogăm, ne exprimăm poziția. E o luptă continuă pentru a proteja domeniul rezervat avocaturii într-un context internațional care nu ne este foarte favorabil. Trebuie să inovăm cât mai mult și să ne diferențiem prin valoarea adăugată a muncii avocațiale și prin garanțiile pe care le oferă avocatura pentru client.

Sub impactul presiunilor economice, în plan european se produc transformări care încă sunt de neconceput pentru profesie, la noi. În mai multe state, legea permite non-avocaților să dețină capital în cadrul societăților de avocatură, în altele sunt autorizate toate formele juridice de exercitare a profesiei de către avocați și societăți de avocatură, cu excepția societăților pe acțiuni. De asemenea, legea permite înființarea societăților multiprofesionale, care includ și avocați. Schimbările acestea vor continua cu sau fără voia noastră și vor ajunge și la noi la un moment dat.

Am traversat o perioadă de provocări extreme, dacă ne gândim numai la pandemia Covid 19, cu efecte profunde asupra modului de furnizare a serviciilor avocațiale, de comunicare cu clienții, cu instanțele sau cu alte autorități și, desigur, asupra economiei. Într-un interval de timp extrem de scurt, au apărut schimbări esențiale în modul de exercitare al profesiei, care erau de neconceput în urmă cu câțiva ani.

În consecință, provocările cresc exponențial iar armele cu care luptam până acum împotriva acestor probleme au devenit insuficiente, întrucât ne confruntăm cu fenomene de o amploare fără precedent, la nivel global.

Suntem una dintre cele mai tradiționaliste bresle din lume și mulți privim cu nostalgie spre trecut, când avocații aveau la dispoziție uneori chiar și ore întregi pentru a ține o pledoarie, când legile erau făcute să dureze și să intre în tradiție, când legislația și justiția erau previzibile și se puteau face strategii de dezvoltare profesională pe termen lung. Negarea, opoziția față de noua realitate sunt căi sigure către eșec.

Însă, putem privi lucrurile care se întâmplă astăzi și altfel, ca pe un exercițiu de adaptare rapidă a profesiei la situații excepționale, pentru care nu puteam fi pregătiți. Am constatat că oricât de tradiționaliști am fi ca profesie, reușim să ne adaptăm. Avocații nu au părăsit corabia în această perioadă și mulți s-au familiarizat repede cu noile cerințe și le-au acceptat în rutina cotidiană. De aceea, am convingerea că vom depăși și alte mari provocări, pentru că există toate indiciile că, în viitorul apropiat, urmează schimbări disruptive în avocatură, cu o frecvență din ce în ce mai mare.

______________________________

[1] Av. Gabriel-Valeriu Pașcui, Baroul Cluj, Triunghiul Bermudelor. Avocatura în era digitală – tendințele marketingului – deontologie

[2] Jamie Susskind, „Politica Viitorului”, Editura Corint (Future), 2019, pp. 118-119