Efectele publicării Deciziei Curţii Constituţionale privind admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a Legii privind reţinerea datelor

Efectele publicării Deciziei Curţii Constituţionale privind admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a Legii privind reţinerea datelor

30 septembrie 2014
 

noutati
noutati

  • Efectele publicării Deciziei Curţii Constituţionale privind admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a Legii privind reţinerea datelor

În Monitorul Oficial nr. 0653 din 04 Septembrie 2014  a fost publicată Decizia Curţii Constituţionale nr. 440 din data de 08.07.2014 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

În premieră, Curtea Constituţională face o analiză a efectelor deciziei sale şi dă indicaţii concrete cu privire la modul în care trebuie interpretată până la adoptarea de către Parlament a unei noi legi privind reţinerea datelor.

Astfel,  Curtea reaminteşte caracterul definitiv şi general obligatoriu al deciziilor sale, respectiv faptul că “odată cu publicarea în Monitorul Oficial a prezentei decizii, devine lipsită de temei juridic, atât din punct de vedere al dreptului european cât şi al celui naţional, activitatea de reţinere şi folosire a datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice accesibile publicului sau de reţelele de comunicaţii publice. Concret, aceasta înseamnă că de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale a României, furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului nu mai au nici obligaţia, dar nici posibilitatea legală de a reţine anumite date generate sau prelucrate în cadrul activităţii lor şi de a le pune la dispoziţia organelor judiciare şi ale celor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale. Prin excepţie, pot fi reţinute de către aceşti furnizori doar datele necesare pentru facturare sau plăţi pentru interconectare ori alte date prelucrate în scopuri de comercializare doar cu consimţământul prealabil al persoanei ale cărei date sunt prelucrate, aşa cum prevede Directiva 2002/58/CE, în vigoare”.

În ceea ce priveşte accesul la date, Curtea Constituţională precizează că “până la adoptarea de către Parlament a unei noi legi privind reţinerea datelor, care să respecte prevederile şi exigenţele constituţionale, aşa cum au fost relevate în prezenta decizie, organele judiciare şi organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale nu mai au acces la datele care au fost reţinute şi stocate deja în baza Directivei 2006/24/CE şi a Legii nr.82/2012 în vederea utilizării lor în cadrul activităţilor definite de art.1 alin.(1) din Legea nr.82/2012. De asemenea, organele judiciare şi cele cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale nu au temei legal şi constituţional nici pentru accesarea şi utilizarea datelor reţinute de către furnizori pentru facturare, plăţi pentru interconectare ori în alte scopuri comerciale, pe care să le folosească în cadrul activităţilor de prevenire, de cercetare, de descoperire şi de urmărire penală a infracţiunilor grave sau pentru rezolvarea cauzelor cu persoane dispărute ori pentru punerea în executare a unui mandat de arestare sau de executare a pedepsei, tocmai datorită caracterului, naturii şi scopului diferit al acestora, aşa cum este prevăzut de Directiva 2002/58/CE”

Din motivarea deciziei reiese că  operaţiunile de reţinere şi stocare a datelor, în sine, nu au fost declarate neconstituţionale, ci doar faptul că accesul la aceste date şi utilizarea lor nu sunt însoţite de garanţiile necesare care să asigure ocrotirea drepturilor fundamentale menţionate mai sus, în special faptul că organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale au acces la aceste date fără autorizarea judecătorului. Curtea apreciază că doar în cazul accesului şi a utilizării acestor date, se ridică problema conformităţii reglementărilor legale cu dispoziţiile constituţionale deoarece, spre deosebire de organelle de urmărire penală,  organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pot accesa şi folosi datele stocate fără a fi nevoie de autorizarea instanţei de judecată. Acestea sunt Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul de Protecţie şi Pază, dar şi  Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Justiţiei prin  structurile de informaţii cu atribuţii specifice domeniilor lor de activitate.

În consecinţă, Parlamentul va trebui să reformuleze legea reţinerii datelor, astfel  încât accesul la aceste date şi utilizarea lor să fie însoţite  de garanţiile ocrotirii drepturilor fundamentale referitoare la viaţă intimă, familială şi privată, la secretul corespondenţei şi libertatea de exprimare.

Conform Art. 147,alin. (1) din Constituţia României, dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

Textul integral al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 440 din data de 08.07.2014