La data de 11.02.2015, Camera Deputaților (decizională) a adoptat Legea pentru modificarea Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor, precum şi pentru completarea art. 32 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor. În prezent, legea se află la promulgare.
Noua reglementare conține o serie de clarificări pentru a se asigura o corectă transpunere a Directivei 2005/29/CE, ca urmare a observaţiilor primite de la serviciile Comisiei Europene . Aceste clarificări se referă la noţiunea de deformare substanţială a comportamentului economic al consumatorilor, la prevederile privind situaţiile în care o practică comercială poate fi considerată incorectă, precum şi la o serie de puncte cuprinse în Anexa nr. 1 a actului normativ.
Astfel, noua reglementare preia fidel din Directivă noțiunea de ”deformare substanţială a comportamentului economic al consumatorilor” prin care se înțelege ”folosirea unei practici comerciale cu scopul de a afecta în mod considerabil capacitatea consumatorilor de a lua o decizie în cunoştinţă de cauză, determinându-I astfel să ia o decizie pe care altfel nu ar fi luat-o”.
Amenzile pentru practicile comerciale incorecte s-au dublat în noua reglementare, acestea fiind cuprinse între 2.000 si 100.000 lei.
O serie de modificări au fost aduse și Anexei 1, care conține o listă neexhaustivă a practicilor comerciale considerate incorecte în orice situaţie
Punctul 6 din secțiunea „Practici comerciale înşelătoare” referitor la lansarea unei invitaţii de a cumpăra produse a fost reformulat astfel încât să se înțeleagă că pentru a fi considerată practică înșelătoare, invitația (publicitatea) trebuie să se fi făcut pentru un anumit produs, însă scopul real să fie promovarea unui produs diferit. Cu alte cuvinte, lansarea unei invitații de a cumpăra un produs la un anumit preț, cu scopul ascuns de a promova alt produs.
Potrivit punctului 6 reformulat, este considerată practică incorectă ”Lansarea unei invitaţii de a cumpăra produse la un anumit preţ, pentru ca apoi, în scopul promovării unui produs diferit, comerciantul să recurgă la una dintre următoarele fapte:
a) refuzul prezentării articolului care a făcut obiectul publicităţii;
b) refuzul luării comenzii privind respectivul articol sau a livrării în cadrul unui termen rezonabil;
c) prezentarea unui eşantion cu defecte”.
Punctul 14 din secțiunea „Practici comerciale înşelătoare” referitor la operarea sau promovarea unui sistem promoţional piramidal a fost clarificat în sensul că un consumator trebuie să ofere o contraprestaţie pentru ca practica descrisă la acest punct să fie considerată una incorectă.
Astfel, este considerată practică înșelătoare, ”Crearea, operarea sau promovarea unui sistem promotional piramidal, în care consumatorul oferă o contraprestaţie, inclusiv în produse, servicii sau bani, în schimbul posibilităţii de a primi compensaţie, ce provine în special ca urmare a introducerii unui alt consumator în system decât ca urmare a vânzării sau consumului produselor.”
Punctul 8 din ”Secţiunea Practici comerciale agresive” a fost reformulat în sensul că se consideră practică comercială incorectă atunci când simpla solicitare din partea unui consumator a unui premiu sau a altui beneficiu este condiţionată de plata unei sume de bani ori de suportarea unui cost de către acestea. Conform prevederii actuale, fapta era considerată ăncorectă numai dacă consumatorul ar fi intrat în posesia premiului.
Conform noii formulări a punctului 8, lit b)” Crearea falsei impresii consumatorului că a câştigat deja, va câştiga sau că, dacă va face un anumit lucru, va câştiga un premiu sau un alt beneficiu echivalent, când, în realitate, este valabilă una dintre următoarele situaţii: (…) b) orice acţiune întreprinsă în vederea solicitării premiului sau a altui beneficiu echivalent este condiţionată de plata unei sume de bani ori de suportarea unui cost de către consumator.”