Art. 108
(1)Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activităţi specifice profesiei se naşte din contractul de asistenţă juridică, încheiat în formă scrisă între avocat şi client ori mandatarul acestuia.
(2)Forma, conţinutul şi efectele contractului de asistenţă juridică sunt stabilite prin prezentul statut.
(3)Avocatul nu poate acţiona decât în limitele contractului încheiat cu clientul său, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
Art. 109
(1)În exercitarea profesiei sale avocatul este independent.
(2)Activitatea avocatului nu poate fi motivată decât în interesul clientului, apreciat în limitele legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic.
(3)Constituie atingere a independenţei avocatului şi, ca atare, trebuie evitate şi înlăturate de către avocat, prin orice mijloace legale:
a)existenţa unui interes propriu ori al persoanelor apropiate lui în cauza care i-a fost încredinţată;
b)prestarea de activităţi avocaţiale în scopul de a se face plăcut clienţilor, magistraţilor sau publicului;
c)prestarea de activităţi avocaţiale din simplă complezenţă;
d)existenţa oricăror presiuni în scopul nerespectării secretului profesional.
Art. 110
Avocatul trebuie să depună toată diligenta pentru apărarea libertăţilor, drepturilor şi intereselor legitime ale clientului.
Art. 111
Avocatul este dator să îşi sfătuiască clientul cu promptitudine, în mod conştiincios, corect şi cu diligentă. Avocatul îşi informează clientul cu privire la evoluţia cazului ce i-a fost încredinţat.
Art. 112
Probitatea, spiritul de dreptate şi onestitatea avocatului sunt condiţii ale credibilităţii avocatului şi profesiei.
Art. 113
Avocatul este confidentul clientului în legătură cu cazul încredinţat. Confidenţialitatea şi secretul profesional garantează încrederea în avocat şi constituie obligaţii fundamentale ale avocatului.
Art. 114
(1)Avocatul nu trebuie să fie sfătuitorul şi nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult de un client într-una şi aceeaşi cauză, atunci când interesele clienţilor sunt conflictuale ori când există, în mod real, riscul de a apărea un astfel de conflict de interese.
(2)Avocatul trebuie să se abţină să se mai ocupe de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci când intervine un conflict între interesele acestora, când secretul profesional riscă să fie violat sau când independenţa sa riscă să fie ştirbită.
(3)Avocatul nu poate accepta o cauză a unui nou client dacă secretul informaţiilor încredinţate de un client anterior riscă să fie afectat sau atunci când cunoaşterea de către avocat a cauzelor unui client anterior îl favorizează nejustificat pe noul client.
(4)În cazul în care avocaţii practică profesia într-o formă asociativă, în colaborare sau în conlucrare cu alţi avocaţi, dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplică tuturor avocaţilor.
Art. 115
Există conflict de interese în situaţiile următoare:
a)în activitatea de consultanţă, când, la data solicitării sale, avocatul care are obligaţia de a da clientului său o informaţie completă, loială şi fără rezerve nu îşi poate îndeplini misiunea fără a compromite interesele unuia sau ale mai multor clienţi, prin analiza situaţiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate sau prin concretizarea rezultatului urmărit;
b)în activitatea de asistare şi de apărare, atunci când, la data sesizării sale, asistarea mai multor părţi ar determina avocatul să prezinte o altă apărare, diferită de aceea pentru care ar fi optat dacă i-ar fi fost încredinţată apărarea intereselor unei singure părţi, inclusiv în ceea ce priveşte tehnicile şi mijloacele profesionale ale apărării;
c)atunci când, prin modificarea sau evoluţia situaţiei ce i-a fost prezentată iniţial, avocatul descoperă una dintre dificultăţile arătate la lit. a) şi b).
Art. 116
Nu există conflict de interese:
a)atunci când, după ce şi-a informat clienţii şi a primit acordul acestora, avocatul, în exercitarea diferitelor sale activităţi, va încerca să concilieze contrarietatea de interese;
b)atunci când, în acord deplin cu clienţii, avocatul îi consiliază ca, plecând de la situaţia ce i-a fost prezentată, să adopte o strategie comună sau dacă, în cadrul unei negocieri, avocaţii care sunt membri ai aceleiaşi forme de exercitare a profesiei intervin separat pentru clienţi diferiţi, care sunt însă informaţi cu privire la această apartenenţă comună;
c)atunci când, după ce avocatul aduce la cunoştinţa fiecăruia dintre clienţii potenţial afectaţi de asistenţa juridică acordată existenţa sau posibilitatea creării unui conflict de interese, precum şi eventualele consecinţe nefavorabile ale acestuia, fiecare dintre respectivii clienţi îşi dau acordul expres şi prealabil cu privire la prestarea activităţii de asistenţă juridică.
Art. 117
Cu excepţia unui acord între părţi, avocatul trebuie să se abţină a se ocupa de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci când se iveşte un conflict de interese, când avocatul apreciază că nu poate asigura apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale fiecărui client în parte, când secretul profesional riscă să fie violat sau când independenţa sa riscă să fie lezată.
Art. 118
Avocatul va încerca în momentele oportune să îşi consilieze clientul cu privire la posibilitatea soluţionării unui conflict pe cale amiabilă sau printr-o cale legală alternativă, aptă a proteja drepturile şi interesele legitime ale acestuia.
Art. 119
(1)Avocatul este obligat să se asigure de răspundere profesională.
(2)Condiţiile asigurării de răspundere profesională sunt prevăzute de prezentul statut şi pot fi stabilite, în cazul formelor asociative de exercitare a profesiei, conform regulilor stabilite între avocaţi.
(3)Obligaţia de asigurare de răspundere civilă este permanentă. Suma asigurată nu poate fi mai mică decât cea prevăzută în statutul profesiei.
(4)Prin contract, părţile pot stabili limitele răspunderii avocatului. Clauzele de exonerare totală de răspundere profesională sunt socotite nescrise.
Art. 120
(1)Avocatul este obligat să verifice identitatea exactă a clientului său ori a persoanei care îi încredinţează cazul.
(2)În exercitarea activităţii fiduciare, precum şi în orice situaţie în care avocaţii sunt autorizaţi să administreze ori să gestioneze fondurile clienţilor, acestora le este interzis să primească sau să administreze ori să gestioneze fonduri care nu corespund în mod riguros mandatului sau gestiunii încredinţate.
(3)Când participă la o operaţie juridică, avocatul are obligaţia de a se retrage din cauză de îndată ce suspectează în mod serios că respectiva operaţie ar avea drept rezultat o spălare de bani şi când clientul nu înţelege să renunţe la operaţia în sine.
Art. 121
(1)Contractul de asistenţă juridică este încheiat în formă scrisă, cerută ad probationem. Acesta trebuie să îndeplinească toate condiţiile cerute de lege pentru încheierea valabilă a unei convenţii şi dobândeşte dată certă prin înregistrarea sa în registrul oficial de evidenţă al avocatului, indiferent de modalitatea în care a fost încheiat.
(2)Contractul de asistenţă juridică poate fi încheiat şi prin orice mijloc de comunicare la distanţă. În acest caz, data încheierii contractului este data la care a intervenit acordul de voinţă între avocat şi client. Se prezumă că avocatul a luat cunoştinţă de încheierea contractului la una dintre următoarele date:
a)data la care contractul a sosit prin fax sau e-mail (semnătură electronică) la sediul profesional al avocatului; dacă transmisiunea prin fax are loc după ora 19,00, se prezumă că avocatul a luat cunoştinţă în ziua lucrătoare următoare zilei transmisiunii;
b)data primirii contractului semnat prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(3)Contractul de asistenţă juridică poate lua forma unei scrisori de angajament care să indice raporturile juridice dintre avocat şi destinatarul scrisorii, inclusiv serviciile avocaţiale şi onorariul, semnată de avocat şi transmisă clientului. În cazul în care clientul semnează scrisoarea sub orice menţiune expresă de accept a conţinutului scrisorii, aceasta dobândeşte valoarea unui contract de asistenţă juridică.
(4)Contractul de asistenţă juridică se consideră a fi fost încheiat în mod tacit dacă clientul a achitat onorariul menţionat în cuprinsul acestuia, achitarea acestui onorariu semnificând acceptarea contractului de către client, caz în care data încheierii contractului este considerată a fi data menţionată în cuprinsul contractului.
(5)Contractul de asistenţă juridică poate fi încheiat, în mod excepţional, şi în formă verbală. În acest caz, ca şi în situaţia prevăzută la alin. (2), dispoziţiile art. 44 din Lege se aplică în mod corespunzător. Contractul în formă scrisă va fi redactat în cel mai scurt timp posibil.
(la data 25-ian-2019 Art. 121, alin. (5) din capitolul III, sectiunea 2, subsectiunea 2^1 modificat de Art. I, punctul 29. din Hotarirea 428/2018 )
(6)În cazul în care avocatul şi clientul convin, o terţă persoană poate fi beneficiarul serviciilor avocaţiale stabilite prin contract, dacă terţul acceptă, chiar şi tacit, încheierea contractului în astfel de condiţii.
(7)Cu excepţia cazului prevăzut la alin. (2), contractul de asistenţă juridică se încheie în atâtea exemplare câte părţi sunt. Orice exemplar care poartă în original semnăturile părţilor va fi considerat exemplar original.
(8)Avocatul va ţine o evidenţă strictă a contractelor încheiate într-un registru special şi va păstra în arhiva sa un exemplar al fiecărui contract şi un duplicat sau o copie a oricărei împuterniciri de reprezentare primite în executarea contractelor.
Art. 122
(1)Contractul de asistenţă juridică trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele elemente:
a)datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional şi reprezentantul acesteia;
b)datele de identificare ale clientului: se indică persoana reprezentantului legal, precum şi mandatarul clientului, dacă este cazul;
c)obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activităţile prevăzute de art. 3 din Lege ori poate avea caracter general, dând dreptul avocatului la acte de administrare şi conservare a patrimoniului clientului;
d)onorariul;
e)atestarea identităţii clientului sau a reprezentantului acestuia;
f)modul de soluţionare a litigiilor între avocat şi client;
g)semnăturile părţilor.
(2)Lipsa elementelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-e) şi g) atrage nevalabilitatea contractului, dacă s-a produs o vătămare ce nu poate fi altfel remediată.
(3)Modelul contractului de asistenţă juridică este cuprins în anexa nr. I.
(4)Contractul de asistenţă juridică va fi tipărit în formulare tipizate şi înseriate ce vor conţine sigla U.N.B.R., cea a baroului emitent, denumirea „Uniunea Naţională a Barourilor din România” şi cea a baroului emitent. Seria va avea o componentă literală comună fiecărui barou şi o componentă cifrică formată din 6 cifre, urmată de menţionarea anului emiterii formularelor. Înserierea este rezervată de către barou fiecărei forme de exercitare a profesiei.
(5)Cu acordul prealabil al baroului de la sediul lor profesional principal şi cu respectarea cerinţelor prevăzute la alin. (4), formele de exercitare a profesiei pot emite şi utiliza, pe cheltuiala lor şi prin mijloace proprii, formularele menţionate la alin. (4) în mod individual, personalizate cu elementele de identificare ale formei de exercitare a profesiei. În acest caz, formele de exercitare a profesiei vor solicita baroului acordarea de serii unice pentru formularele pe care le vor emite în sistem propriu şi personalizat. Aceste serii vor fi înscrise în mod obligatoriu în contractele de asistenţă juridică emise de formele de exercitare a profesiei în baza prevederilor prezentului alineat.
(6)Pentru uzul în raporturile cu clienţii străini, formularele emise în condiţiile alin. (5) vor putea fi redactate într-o limbă de circulaţie internaţională, cu condiţia asigurării corespondenţei depline a traducerii cu modelul cuprins la anexa nr. I. Răspunderea pentru acurateţea traducerii revine formei de exercitare a profesiei care utilizează formularele emise în sistem personalizat.
(7)Contractul de asistenţă juridică încheiat cu respectarea dispoziţiilor prezentului articol constituie unicul mijloc de probă al raporturilor dintre client şi avocat.
(la data 25-ian-2019 Art. 122, alin. (6) din capitolul III, sectiunea 2, subsectiunea 2^1 completat de Art. I, punctul 30. din Hotarirea 428/2018 )
Art. 123
Părţile pot modifica contractul de asistenţă juridică, cu respectarea dispoziţiilor legale, a prezentului statut şi, după caz, a condiţiilor prevăzute în contract. În acest caz, dispoziţiile art. 126 rămân aplicabile.
Art. 124
(1)Contractul de asistenţă juridică învestit cu formulă executorie, în condiţiile legii, constituie titlu executoriu cu privire la restanţele din onorariu şi alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul clientului.
(2)Procedura de executare este cea prevăzută de dispoziţiile Codului de procedură civilă.
Art. 125
Cheltuielile efectuate de avocat în interesul procesual al clientului se estimează anticipat la momentul încheierii contractului şi se desocotesc pe măsura informării documentate a clientului cu privire la cuantumul şi destinaţia lor. Părţile pot suplimenta aceste cheltuieli, pe parcursul derulării contractului, prin acte adiţionale.
Art. 126
(1)Contractul de asistenţă juridică prevede, în mod expres, întinderea puterilor pe care clientul le conferă avocatului. În baza acestuia, avocatul se legitimează faţă de terţi prin împuternicirea avocaţială întocmită conform anexei nr. II. Prevederile art. 122 alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi formularului împuternicirii avocaţiale.
(2)În lipsa unor prevederi contrare, avocatul este împuternicit să efectueze orice act specific profesiei pe care îl consideră necesar pentru realizarea intereselor clientului.
(3)Pentru activităţile prevăzute expres în cuprinsul obiectului contractului de asistenţă juridică, acesta reprezintă un mandat special, în puterea căruia avocatul poate încheia, sub semnătură privată sau în formă autentică, acte de conservare, administrare ori dispoziţie în numele şi pe seama clientului.
Art. 127
(1)Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său.
(2)Onorariile vor fi stabilite în raport cu dificultatea, amploarea sau durata cazului.
(3)Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre următoarele elemente:
a)timpul şi volumul de muncă solicitată pentru executarea mandatului primit sau a activităţii cerute de client;
b)natura, noutatea şi dificultatea cazului;
c)importanţa intereselor în cauză;
d)împrejurarea că acceptarea mandatului acordat de client îl împiedică pe avocat să accepte un alt mandat din partea unei alte persoane, dacă această împrejurare poate fi constatată de client fără investigaţii suplimentare;
e)notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experienţa, reputaţia şi specializarea avocatului;
f)conlucrarea cu experţi sau alţi specialişti, impusă de natura, obiectul, complexitatea şi dificultatea cazului;
g)avantajele şi rezultatele obţinute pentru profitul clientului ca urmare a muncii depuse de avocat;
h)situaţia financiară a clientului;
i)constrângerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să acţioneze pentru a asigura servicii legale performante.
Art. 128
(1)Onorariile se stabilesc liber între avocat şi client, în limitele legii şi ale prezentului statut.
(la data 25-ian-2019 Art. 128, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 2, subsectiunea 2^1 modificat de Art. I, punctul 31. din Hotarirea 428/2018 )
(2)Onorariile se determină şi se prevăd în contractul de asistenţă juridică la data încheierii acestuia între avocat şi client, înainte de începerea asistenţei şi/sau a reprezentării clientului.
(3)În cazul în care împrejurările concrete impun asigurarea asistenţei şi/sau a reprezentării imediate şi nu se poate încheia un contract de asistenţă juridică, avocatul este obligat să transmită clientului, în cel mai scurt timp posibil, o comunicare, prin care să aducă la cunoştinţa acestuia onorariile pe care le propune pentru asistenţă şi/sau reprezentare. În absenţa unei instrucţiuni exprese a clientului privind încetarea asistenţei şi/sau a reprezentării ori a unei comunicări prin care clientul îşi exprimă expres dezacordul în privinţa onorariilor, se consideră ca fiind acceptate onorariile propuse prin comunicarea făcută de avocat.
(4)În toate situaţiile, onorariile vor fi prevăzute în contractul de asistenţă juridică, ce urmează să fie încheiat în formă scrisă.
(5)Onorariile pot fi stabilite şi în monedă străină, sub condiţia ca plata acestora să respecte prevederile privind regimul legal al plăţilor.
Art. 129
(1)Onorariile pot fi stabilite astfel:
a)onorarii orare;
b)onorarii fixe (forfetare);
c)onorarii de succes;
d)onorarii formate din combinarea criteriilor prevăzute la lit. a)-c).
(2)Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru, respectiv o sumă fixă de unităţi monetare cuvenită avocatului pentru fiecare oră de servicii profesionale pe care le prestează clientului.
(3)Onorariul fix (forfetar) constă într-o sumă fixă cuvenită avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe care îl prestează ori, după caz, le prestează clientului.
(4)Onorariul orar şi fix (forfetar) se datorează avocatului indiferent de rezultatul obţinut prin prestarea serviciilor profesionale.
(5)Avocatul poate să primească de la un client onorarii periodice, inclusiv sub formă forfetară.
(6)Avocatul are dreptul ca în completarea onorariului fixat să solicite şi să obţină şi un onorariu de succes, cu titlu complementar, în funcţie de rezultat sau de serviciul furnizat. Onorariul de succes constă într-o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit împreună cu onorariul orar sau fix.
(7)În cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decât în legătură cu latura civilă a cauzei.
Art. 130
(1)Este interzis avocatului să îşi fixeze onorariile în baza unui pact de quota litis.
(2)Pactul de quota litis este o convenţie încheiată între avocat şi clientul său înainte de soluţionarea definitivă a unei cauze, convenţie care fixează exclusiv totalitatea onorariilor avocatului în funcţie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent dacă aceste onorarii constau într-o sumă de bani, un bun sau orice altă valoare.
(3)Onorariile reprezentând dobândirea, sub orice formă, a unor aporturi din afacere (activitatea juridică realizată de către avocat) sunt interzise.
Art. 131
Avocatul poate percepe onorarii numai de la clientul său ori de la un mandatar al acestuia.
Art. 132
(1)La cererea oricăreia dintre părţi, contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţionează de decanul baroului, prin decizie motivată, după ascultarea părţilor.
(2)Soluţionarea contestaţiilor şi reclamaţiilor se face prin aplicarea principiului medierii şi prin încercarea de conciliere a părţilor, în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării contestaţiei sau a reclamaţiei.
(3)Decizia decanului poate fi atacată la consiliul baroului de partea interesată.
(4)Consiliul baroului hotărăşte cu privire la legalitatea şi temeinicia deciziei decanului fără participarea la vot a acestuia. Părţile interesate pot fi invitate pentru a da lămuriri şi explicaţii.
(5)Consiliul baroului se pronunţă în termen de cel mult 30 de zile de la data sesizării, prin hotărâre motivată, care va fi comunicată în cel mult 15 zile de la data pronunţării.
(6)[textul Art. 132, alin. (6) din capitolul III, sectiunea 2, subsectiunea 2^1 a fost abrogat la 20-aug-2012 de Art. I, punctul 3. din Hotarirea 7/2012]
Art. 133
(1)În cazul în care se angajează să asiste şi/sau să reprezinte un client într-o procedură legală, avocatul îşi asumă obligaţii de diligentă.
(2)Avocatul trebuie să asiste şi să reprezinte clientul cu competenţă profesională, prin folosirea cunoştinţelor juridice adecvate, a abilităţilor practice specifice şi prin pregătirea rezonabil necesară pentru asistarea sau reprezentarea concretă a clientului.
(3)Avocatul este obligat să se abţină să se angajeze ori de câte ori nu poate acorda o asistenţă şi o reprezentare competente.
(4)Asistarea şi reprezentarea clientului impun diligentă profesională adecvată, pregătirea temeinică a cauzelor, dosarelor şi proiectelor, cu promptitudine, potrivit naturii cazului, experienţei şi crezului său profesional.
(5)În situaţii şi împrejurări care prezintă caracter de urgenţă pentru salvgardarea şi/sau protejarea drepturilor şi intereselor clientului, avocatul poate asista şi angaja clientul chiar şi în măsura în care în acel moment nu posedă o competenţă profesională adecvată cu natura cauzei, dacă prin întârziere s-ar aduce atingere drepturilor şi intereselor clientului. În astfel de situaţii avocatul se va limita doar la ceea ce în mod rezonabil este necesar potrivit cu circumstanţele şi cu prevederile legale.
(6)Competenţa profesională adecvată presupune analiza şi cercetarea atentă a împrejurărilor de fapt, a aspectelor legale ale problemelor juridice incidente în situaţia de fapt, pregătirea adecvată şi adaptarea permanentă a strategiei, tacticilor, tehnicilor şi metodelor specifice în raport cu evoluţia cauzei, a dosarului sau a lucrării în care avocatul este angajat.
Art. 134
(1)Avocatul îşi va reprezenta clientul cu diligenta unui bun profesionist, în limitele legii.
(2)Avocatul se va abţine ca intenţionat:
a)să ignore obiectivele şi scopurile reprezentării stabilite de către client, astfel încât să eşueze în atingerea lor prin mijloace rezonabile, permise de lege şi de statutul profesiei;
b)să prejudicieze un client pe durata relaţiilor profesionale.
(3)Avocatul va acţiona cu promptitudine în reprezentarea clientului, potrivit cu natura cauzei. Avocatul nu este obligat să acţioneze exclusiv în obţinerea de avantaje pentru clientul său în confruntarea cu adversarii. Strategiile şi tacticile stabilite de avocat trebuie să conducă activitatea acestuia pe principiul folosirii demersurilor profesionale în favoarea clientului.
(4)Avocatul este obligat să respecte secretul profesional în privinţa strategiilor, tacticilor şi acţiunilor preconizate şi desfăşurate pentru client.
(5)Avocatul va ţine permanent sub control gradul său de ocupare profesională şi extraprofesională, astfel încât să poată trata adecvat fiecare cauză, potrivit cu natura împrejurărilor şi specificul cauzei. Acesta va fi obligat să refuze un client ori de câte ori este conştient că nu îi poate oferi cu promptitudine serviciul profesional solicitat.
(6)Neglijarea cauzelor clientului, absenţa nejustificată în mod repetat, fără asigurarea unei substituiri legale şi competente, cu acordul prealabil al clientului, constituie abatere disciplinară.
(7)Avocatul va trata cu respect şi curtoazie orice persoană implicată în procedurile legale în care asistă sau reprezintă clientul şi se va abţine de la metode şicanatoare şi prejudiciabile pentru terţe părţi, dacă acestea sunt evident indiferente şi irelevante în raport cu interesele clientului reprezentat.
Art. 135
(1)În activitatea de consiliere avocatul va acţiona cu tact şi răbdare pentru a înfăţişa şi a explica clientului toate aspectele cazului în care îl asistă şi/sau îl reprezintă. Avocatul va căuta să folosească cel mai potrivit limbaj în raport cu starea şi experienţa clientului, pentru ca acesta să aibă o reprezentare corectă şi completă asupra situaţiei sale juridice.
(2)Avocatul se va consulta adecvat cu clientul pentru a stabili scopul, modalităţile şi finalitatea consilierii, precum şi soluţiile tehnice pe care ie va urma pentru a realiza, când este cazul, asistenţa şi reprezentarea clientului.
(3)Avocatul va respecta opţiunile clientului în ceea ce priveşte scopul şi finalitatea asistenţei şi reprezentării, fără a abdica de la independenţă şi crezul său profesional.
(4)Avocatul se va consulta permanent cu clientul în legătură cu strategia şi mijloacele tehnice şi tactice adoptate pentru atingerea scopurilor pentru care a fost angajat. Avocatul nu este obligat să urmeze acele tehnici şi proceduri legale indicate arbitrar de client şi păstrează responsabilitatea pentru acestea, în măsura în care clientul a fost rezonabil informat asupra costurilor şi consecinţelor posibile ale acestor tehnici şi proceduri.
Art. 136
(1)Consilierea şi reprezentarea unui client îl obligă pe avocat să privească speţa respectivă dintr-o perspectivă proprie şi să acorde clientului sfaturi dezinteresate. Sfătuirea clientului nu se rezumă la expunerea unor prevederi legale, ci va avea în vedere şi consecinţele de ordin moral, economic, social şi politic care ar putea avea relevanţă în situaţia respectivă.
(2)Ori de câte ori clientul propune un demers despre care avocatul apreciază că va avea consecinţe legale negative, acesta va atenţiona clientul cu privire la consecinţe sau, după caz, va putea denunţa contractul de asistenţă juridică.
Art. 137
(1)În cazul în care avocatul asistă/reprezintă în comun mai mulţi clienţi pe tot parcursul reprezentării, se va consulta permanent cu fiecare dintre clienţii reprezentaţi în comun în ceea ce priveşte deciziile care trebuie adoptate şi motivele determinante în adoptarea acestora, astfel încât fiecare client să poată lua propriile decizii, în baza unor informaţii complete.
(2)Avocatul poate iniţia demersuri pentru o consiliere comună a părţilor aflate în conflict în încercarea de a rezolva relaţia dintre clienţii respectivi într-un mod amiabil şi profitabil pentru toţi.
(3)Reprezentarea comună nu diminuează dreptul fiecărui client rezultat din relaţia client-avocat. Fiecare dintre clienţii reprezentaţi în comun are dreptul la o reprezentare loială şi diligentă de către avocatul respectiv, dreptul de a revoca mandatul acordat avocatului şi toate drepturile prevăzute de lege pentru cazul foştilor clienţi. Între clienţii reprezentaţi în comun regula confidenţialităţii nu se aplică.
Art. 138
Avocatul poate evalua o situaţie cu relevanţă pentru clientul său în folosul unei terţe persoane dacă:
a)este îndreptăţit să considere că evaluarea este compatibilă cu alte aspecte ale relaţiei client-avocat;
b)are acceptul clientului.
Art. 139
(1)Avocatul va oferi clientului o opinie legală onestă cu privire la consecinţele de fapt şi juridice ale cazului investigat, în limitele informaţiilor furnizate de client.
(2)Folosirea de către client a opiniilor şi sfatului avocatului în scopuri ilegale, fără cunoştinţa avocatului care a oferit opinia sau sfatul respective, nu face avocatul responsabil de acţiunea şi scopurile ilegale ale clientului. Avocatul este obligat să se abţină de la asistarea şi sfătuirea conştientă a unui client în activităţi infracţionale.
(3)Un avocat este îndreptăţit să se retragă imediat şi să renunţe la asistarea şi reprezentarea clientului în cazul în care acţiunile şi scopurile clientului, deşi aparent legale la începutul asistenţei şi/sau a reprezentării, se dovedesc pe parcursul acesteia ca fiind infracţionale.
Art. 140
(1)Avocatul are obligaţia să informeze rezonabil clientul în legătură cu situaţia curentă a asistenţei şi reprezentării şi de a răspunde cu promptitudine oricăror solicitări de informare din partea clientului.
(2)Avocatul va explica clientului împrejurările cauzei, situaţia curentă, posibilele evoluţii viitoare şi eventualele rezultate, în mod rezonabil, corespunzător cu împrejurările concrete ale cazului.
(3)Avocatul nu este obligat să informeze clientul în măsura în care s-a convenit în prealabil acest lucru. În cazul în care clientul este o persoană juridică, obligaţia avocatului este de a informa exclusiv reprezentanţii legali sau persoanele expres desemnate în contract în acest scop. Informarea făcută de avocat acestor persoane este considerată o informare valabilă a clientului în sensul prezentului articol.
Art. 141
Avocatul este obligat să comunice clientului informaţiile pe care le deţine în legătură cu cazul acestuia, chiar şi în situaţia în care comunicarea lor ar contraveni interesului său personal.
Art. 142
(1)În toate cazurile în care avocatul este însărcinat să asiste un client el poate să conducă discuţiile doar în prezenţa clientului său ori numai cu acordul acestuia.
(2)În cazul negocierilor cu un interlocutor asistat de un alt avocat, avocatul nu poate angaja discuţii cu acesta fără acordul prealabil al confratelui său.
Art. 143
(1)Avocatul va ţine distinct evidenţa bunurilor aparţinând clienţilor săi sau unor terţe părţi care i-au fost încredinţate în legătură cu exercitarea profesiei.
(2)Fondurile financiare vor fi păstrate în conturi distincte, deschise la o instituţie financiară legal constituită şi autorizată să funcţioneze, potrivit legii.
(3)Evidenţa distinctă a celorlalte categorii de bunuri va fi păstrată de către avocat într-o manieră care să confere siguranţa menţinerii identităţii acestora.
(4)Fondurile financiare nu vor fi în mod obligatoriu păstrate în conturi deschise la instituţii financiare atunci când legea sau o hotărâre judecătorească permit păstrarea lor într-o altă modalitate.
(5)Avocatul va ţine o evidenţă contabilă completă a fondurilor financiare şi a celorlalte tipuri de bunuri încredinţate şi va păstra documentele respective pentru o perioadă de 10 ani după încetarea contractului de reprezentare cu clientul.
(6)În cazul în care primeşte fonduri financiare sau alte bunuri care au legătură cu un client ori cu un terţ, avocatul este obligat să îi notifice acestuia, în scris şi de îndată.
(7)Cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege sau a unei înţelegeri cu clientul, avocatul este obligat ca imediat după primirea bunurilor să le predea clientului sau, după caz, terţei persoane îndreptăţite să le primească şi, la solicitarea clientului sau a terţei persoane, să pună la dispoziţia acestuia/acesteia evidenţa contabilă pe care a efectuat-o cu privire la respectivele bunuri.
Art. 144
Dacă există riscul ca un client să dea fondurilor deţinute de avocat o astfel de destinaţie încât avocatul să nu îşi mai poată încasa onorariul cuvenit, avocatul are un drept de retenţie asupra acestora pentru acoperirea onorariului datorat. Această prevedere nu dă dreptul avocatului să reţină fonduri în scopul de a constrânge clientul să îi accepte pretenţiile cu privire la onorariu. Partea de onorariu care face obiectul disputei va trebui în acest caz depozitată într-un cont special, iar avocatul va trebui să propună în cel mai scurt timp clientului soluţii pentru aplanarea conflictului privitor la onorariu, în limitele legii şi ale statutului profesiei. Partea din fonduri care nu face obiectul niciunei dispute cu clientul trebuie de îndată transferată acestuia.
Art. 145
Avansurile de onorariu şi avansurile de cheltuieli care se anticipează a fi efectuate de către avocat în interesul cauzei vor avea acelaşi regim ca şi bunurile aparţinând clienţilor până la momentul în care avocatul va exercita activitatea pentru care a primit avansul de onorariu sau va înregistra cheltuiala care să justifice avansul plătit de client în acest scop, cu excepţia cazului în care clientul le stabileşte un alt regim. Indiferent de regimul pe care clientul îl stabileşte referitor la respectivele sume avansate, acestea vor fi în mod obligatoriu returnate de către avocat acestuia la încetarea contractului, dacă până la momentul respectiv avocatul nu va fi exercitat activităţile pentru care i se plătise anticipat onorariu sau nu va fi înregistrat cheltuieli acoperite cu sumele avansate de client în acest sens.
Art. 146
Avocatul sau formele asociative de exercitare a profesiei vor putea, cu acordul clientului, să plaseze lichidităţile încredinţate de către client în conturi bancare purtătoare de dobânzi. Dobânzile se cuvin clientului.
Art. 147
(1)În afara cazurilor prevăzute de lege sau de părţi, contractul de asistenţă juridică încetează prin renunţarea unilaterală a clientului sau, după caz, a avocatului.
(2)Încetarea contractului prin renunţarea unilaterală a clientului sau a avocatului nu îl exonerează pe client de plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul său.
Art. 148
(1)Avocatul care este solicitat într-o cauză în curs de rezolvare trebuie să verifice dacă unul sau mai mulţi confraţi au fost în prealabil angajaţi.
(2)Avocatul care acceptă să succeadă unui confrate trebuie ca, înainte de a se angaja, să îi aducă la cunoştinţă această împrejurare.
Art. 149
(1)În oricare caz de încetare a mandatului avocatul are obligaţia să ia în timp util şi în mod rezonabil măsuri potrivite pentru apărarea intereselor clientului, cum ar fi: notificarea acestuia, acordarea unui timp suficient clientului pentru a-şi angaja un alt avocat, predarea documentelor şi a bunurilor la care clientul este îndreptăţit şi înştiinţarea organelor judiciare.
(2)În cazul în care clientul datorează avocatului restanţe din onorarii şi din cheltuielile făcute în interesul acestuia, avocatul are drept de retenţie asupra bunurilor încredinţate, cu excepţia înscrisurilor originale care i-au fost puse la dispoziţie.
Art. 150
(1)În sensul Legii şi al prezentului statut, prin asistenţă judiciară se înţelege asistenţa juridică acordată prin avocat.
(2)Barourile asigură asistenţa judiciară:
a)în cauzele penale în care apărarea este obligatorie potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală sau potrivit dispoziţiilor din legi speciale ori în orice altă situaţie în care organul judiciar consideră necesară desemnarea unui apărător din oficiu;
b)în orice alte cauze decât cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, în condiţiile legii;
c)la solicitarea organelor administraţiei publice locale.
(3)În cazuri de excepţie, dacă persoana este lipsită de mijloace materiale, iar drepturile ei ar fi prejudiciate prin întârziere, decanul baroului poate aproba acordarea de asistenţă judiciară gratuită.
Art. 151
Ca formă a ajutorului public judiciar, asistenţa prin avocat cuprinde:
1.asistenţa extrajudiciară, care include acordarea de consultaţii în vederea iniţierii ori soluţionării unui litigiu pentru care legea prevede acordarea ajutorului public judiciar sau, după caz, în vederea iniţierii unei proceduri judiciare, arbitrale ori administrativ-jurisdicţionale în cazurile prevăzute de lege şi pregătirea şi întocmirea documentelor pentru iniţierea unei proceduri judiciare, inclusiv a unei proceduri prealabile obligatorii sau facultative, după caz;
2.asigurarea reprezentării şi asistenţei procesuale în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie, în condiţiile legii.
Art. 152
(1)În cazul în care, potrivit art. 11-19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, a fost încuviinţată cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenţei prin avocat, cererea împreună cu încheierea de încuviinţare se trimit de îndată decanului baroului din circumscripţia acelei instanţe.
(2)În termen de 3 zile, de la comunicarea încheierii de încuviinţare a cererii de ajutor public judiciar, decanul baroului va desemna un avocat înscris în Registrul de asistenţă judiciară pentru a asigura asistenţa prin avocat solicitată.
(3)Avocatului desemnat i se va comunica de către decan înştiinţarea de numire şi copie a încheierii de încuviinţare a cererii de ajutor public judiciar, iar beneficiarul ajutorului judiciar va fi înştiinţat de îndată cu privire la numele avocatului desemnat.
(4)În toate cazurile, beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el însuşi desemnarea unui anumit avocat, cu consimţământul acestuia, în condiţiile legii.
Art. 153
(1)Avocatul desemnat să acorde asistenţa juridică conform art. 152 alin. (2) poate refuza exercitarea mandatului primit numai în caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate.
(2)Refuzul nejustificat al avocatului desemnat de a acorda asistenţă judiciară constituie abatere disciplinară.
(3)Beneficiarul care în mod nejustificat refuză sau renunţă la serviciile avocatului desemnat pierde ajutorul public judiciar acordat, fără a mai avea dreptul la o nouă cerere de ajutor public judiciar în cauza respectivă.
(4)Decanului baroului îi revine competenţa de a aprecia caracterul justificat sau nejustificat al refuzului ori renunţării.
Art. 154
(1)La nivelul fiecărui barou se organizează serviciul de asistenţă judiciară.
(2)Asistenţa extrajudiciară se acordă de către serviciul de asistenţă judiciară pe baza unei cereri care va cuprinde următoarele menţiuni:
a)obiectul şi natura solicitării;
b)identitatea şi codul numeric personal;
c)domiciliul şi starea materială ale solicitantului şi ale familiei sale;
d)dovezi privind veniturile solicitantului şi ale familiei sale;
e)dovezi cu privire la obligaţia de întreţinere sau de plată.
(3)Cererea va cuprinde, pe lângă menţiunile prevăzute la alin. (2), şi o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, iar în caz afirmativ, în ce formă, pentru ce cauză şi în ce cuantum. Modelul cererii de acordare a asistenţei extrajudiciare este cuprins în anexa nr. XXXII.
(4)Dovada stării materiale a solicitantului se face, în principal, cu următoarele documente:
a)adeverinţa eliberată de autorităţile competente sau de către angajator, după caz, din care să rezulte veniturile profesionale ale solicitantului şi ale celorlalţi membri ai familiei supuse impozitării, potrivit legii impozitului pe venit, realizate în perioada prevăzută de legislaţia privind ajutorul public judiciar ori sumele încasate cu titlu de pensie, indemnizaţie de şomaj sau asigurări sociale şi altele asemenea, încasate în aceeaşi perioadă;
b)livretul de familie şi, după caz, certificatele de naştere ale copiilor;
c)certificatul de persoană cu handicap al solicitantului sau al copilului, după caz;
d)declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că solicitantul şi ceilalţi membri ai familiei nu beneficiază de alte venituri suplimentare;
e)declaraţie pe propria răspundere privind situaţia patrimonială a solicitantului şi a familiei sale;
f)declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul şi/sau celălalt părinte, natural ori adoptiv, ori, după caz, o altă persoană căreia i s-a încredinţat copilul în vederea adopţiei sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenţă sau care a fost numită tutore se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului şi că acesta nu este încredinţat sau dat în plasament niciunui organism privat autorizat ori serviciu public autorizat sau niciunei persoane juridice;
g)dovada eliberată de autorităţile competente privind situaţia bunurilor impozabile ale solicitantului sau, după caz, ale celorlalţi membri ai familiei;
h)alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistenţă judiciară, potrivit legii,
(5)Cererea însoţită de documentele justificative se depune la serviciul de asistenţă judiciară şi va fi soluţionată, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data înregistrării, prin decizie de admitere sau respingere, după caz,
(6)În cazul admiterii cererii, decizia va cuprinde următoarele:
a)denumirea actului;
b)denumirea organului emitent;
c)temeiul legal şi de fapt pentru emiterea deciziei;
d)persoana căreia i se acordă asistenţă extrajudiciară;
e)tipul sau forma asistenţei extrajudiciare acordate;
f)data eliberării, funcţia şi semnătura persoanei care a eliberat actul respectiv.
(7)În baza deciziei de admitere, decanul baroului va desemna un avocat înscris în registrul de asistenţă judiciară. Decanul baroului poate desemna un avocat ales de către persoana căreia i se acordă asistenţa extrajudiciară, dacă avocatul este înscris în registrul de asistenţă judiciară, iar avocatul şi-a dat acordul pentru numire.
(8)În termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, decizia prevăzută la alin. (5) va fi comunicată solicitantului.
(9)Decizia de respingere poate fi contestată în termen de 5 zile de la comunicare, la consiliul baroului.
(10)Contestaţia prevăzută la alin. (9) va fi soluţionată de către consiliul baroului în regim de urgenţă, în prima şedinţă a consiliului baroului de după data înregistrării ei.
Art. 155
Asistenţa extrajudiciară nu se acordă în următoarele situaţii:
a)atunci când beneficiul adus solicitantului prin acordarea asistenţei nu este justificat;
b)atunci când pretenţia este vădit nejustificată, neîntemeiată sau inadmisibilă;
c)în cazul cetăţenilor străini sau al persoanelor juridice străine solicitante, atunci când legislaţia lor naţională nu prevede un tratament similar pentru cetăţenii români;
d)atunci când solicitantul a fost decăzut din dreptul de a beneficia de asistenţă judiciară.
Art. 156
Avocatul care acordă asistenţă judiciară nu are dreptul să primească de la beneficiar niciun fel de sume de bani ori alte recompense, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor.
Art. 157
(1)În cadrul U.N.B.R. se organizează Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare, organ cu activitate permanentă, coordonat de un vicepreşedinte al U.N.B.R. Structura organizatorică a acestui departament se stabileşte prin decizie a Comisiei permanente a U.N.B.R.
(2)Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare emite decizii şi norme metodologice, în limitele atribuţiilor conferite prin Lege şi în condiţiile prezentului statut.
Art. 158
Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare exercită, în principal, următoarele atribuţii:
a)desfăşoară conducerea metodologică a activităţii de acordare a asistenţei judiciare;
b)elaborează proiectul Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară;
c)propune sau, după caz, avizează proiecte de protocoale care se încheie cu autorităţile publice competente în scopul obţinerii mijloacelor financiare necesare pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară;
d)organizează Registrul naţional de asistenţă judiciară pe baza registrelor întocmite de barouri;
e)organizează şi coordonează metodologia de plată a onorariilor pentru asistenţa judiciară acordată;
f)efectuează controlul asistenţei judiciare acordate;
g)elaborează proiecte de acte normative în domeniul asistenţei judiciare, pe care le propune Ministerului Justiţiei în vederea promovării;
h)stabileşte împreună cu Ministerul Justiţiei indicii statistici, ţine evidenţa statistică a sistemului de asistenţă judiciară şi analizează informaţiile necesare pentru planificarea şi coordonarea corectă a sistemului de asistenţă judiciară;
i)colaborează cu Ministerul Justiţiei pentru buna funcţionare şi planificarea, inclusiv din punct de vedere bugetar, a sistemului de asistenţă judiciară;
j)popularizează sistemul de asistenţă judiciară;
k)stabileşte formularistica utilizată de barouri pentru organizarea activităţii de asistenţă judiciară şi extrajudiciară, în condiţiile legii;
l)reprezintă U.N.B.R. în domeniul asistenţei judiciare, în cadrul colaborării internaţionale în materie, în condiţiile legii sau ale prezentului statut.
Art. 159
În vederea organizării activităţii de asistenţă judiciară, barourile îndeplinesc următoarele atribuţii:
a)organizează serviciile de asistenţă judiciară atât la nivelul fiecărui barou, cât şi la sediul fiecărei instanţe judecătoreşti;
b)organizează şi actualizează registrele proprii de asistenţă judiciară, pe baza cererilor avocaţilor, aprobate de consiliul baroului;
c)desemnează avocaţii înscrişi în registrul de asistenţă judiciară pentru acordarea asistenţei judiciare, ţinând cont de experienţa profesională şi de calificarea avocatului, precum şi de natura şi complexitatea cazului, de desemnările anterioare şi de gradul de angajare al acestuia;
d)efectuează controlul asupra acordării asistenţei judiciare de către avocaţii din cadrul baroului;
e)organizează şi execută programe de popularizare a sistemului de asistenţă judiciară;
f)îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de Regulamentul-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară.
Art. 160
(1)Baroul organizează serviciile de asistenţă judiciară la sediile tuturor instanţelor judecătoreşti din judeţ, în spaţii destinate exclusiv desfăşurării acestei activităţi, care se pun la dispoziţie în mod obligatoriu şi cu titlu gratuit de Ministerul Justiţiei sau, după caz, de autorităţile administraţiei locale.
(2)Serviciile de asistenţă prevăzute la alin. (1) sunt conduse de un avocat definitiv numit de consiliul baroului şi sunt coordonate de un membru al consiliului. Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de asistenţă judiciară se realizează potrivit regulamentului aprobat de consiliul baroului, în baza Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară aprobat de Consiliul U.N.B.R.
(3)Consiliul baroului poate decide ca serviciul de asistenţă judiciară să fie condus de un director angajat, pe bază de concurs, prin contract individual de muncă.
(4)Pentru ocuparea funcţiei de director poate candida orice persoană fizică care îndeplineşte condiţiile Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară prevăzute în prezentul statut.
Art. 161
(1)Fiecare barou organizează registrul de asistenţă judiciară în care sunt înscrişi avocaţii ce pot fi desemnaţi pentru acordarea asistenţei judiciare şi a asistenţei extrajudiciare.
(2)Registrul este public, se păstrează pe suport hârtie şi în format electronic şi se publică pe pagina web a fiecărui barou.
(3)Actualizarea registrului de asistenţă judiciară pentru următorul an calendaristic se efectuează până la sfârşitul lunii septembrie a anului calendaristic precedent.
(4)În cazuri excepţionale, în registrul de asistenţă judiciară pot fi operate modificări şi în cursul anului, potrivit procedurii prevăzute pentru înscrierea în registru.
(5)U.N.B.R organizează Registrul naţional de asistenţă judiciară, constituit din registrele de asistenţă judiciară ale tuturor barouri lor.
(6)Registrul naţional de asistenţă judiciară se publică pe pagina web a U.N.B.R şi se actualizează, în mod automat, odată cu actualizarea datelor din registrul de asistenţă judiciară al fiecărui barou.
Art. 162
(1)Pentru înscrierea în registrul de asistenţă judiciară, avocatul depune o cerere la baroul din care face parte.
(2)Cererea prevăzută la alin. (1) se completează conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R.
(3)Înscrierea avocatului în registrul de asistenţă judiciară se efectuează în baza deciziei consiliului baroului.
(4)Consiliul baroului poate, motivat, să refuze înscrierea în registru sau să radieze din registrul de asistenţă judiciară un avocat în următoarele cazuri:
a)dacă avocatului solicitant i s-a aplicat o sancţiune disciplinară;
b)dacă avocatul este învinuit pentru săvârşirea unei infracţiuni de drept comun;
c)dacă s-a constatat încălcarea repetată a dispoziţiilor Legii sau ale prezentului statut ori calitatea inferioară a asistenţei judiciare acordate.
d)dacă a refuzat să îndeplinească activitatea de curator după ce a fost numit sau a fost înlocuit din această calitate din motive imputabile acestuia.
(la data 16-ian-2014 Art. 162, alin. (4), litera C. din capitolul III, sectiunea 2, subsectiunea 3^2 completat de Art. I, punctul 8. din Hotarirea 852/2013 )
(5)Radierea din registrul de asistenţă judiciară poate fi dispusă pentru o perioadă de un an, iar, dacă se constată săvârşirea consecutivă a 3 sau a mai multor abateri de la obligaţiile prevăzute de Lege sau de prezentul statut, radierea se poate dispune pentru o perioadă de până la 3 ani.
(6)Refuzul baroului de înscriere a avocatului solicitant în Registrul de asistenţă judiciară, precum şi măsura radierii pot fi contestate potrivit procedurii prevăzute la cap. VI din Lege.
(7)Decizia de radiere din registrul de asistenţă judiciară se aduce la cunoştinţa publicului prin afişare pe pagina web a baroului, precum şi pe pagina web a U.N.B.R.
Art. 163
(1)Pentru asistenţa judiciară acordată, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii şi volumului activităţii desfăşurate, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat între U.N.B.R., Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public.
(la data 25-ian-2019 Art. 163, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 2, subsectiunea 3^2 modificat de Art. I, punctul 32. din Hotarirea 428/2018 )
(2)Prin actul de încuviinţare a asistenţei judiciare, organul judiciar stabileşte şi valoarea provizorie a onorariului avocatului.
(3)După acordarea asistenţei judiciare, avocatul întocmeşte un referat scris cu privire la prestaţia avocaţială efectivă, conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R. Referatul este supus confirmării organului judiciar, care, în funcţie de volumul şi complexitatea activităţii desfăşurate de avocat, precum şi în raport cu durata, tipul şi particularităţile cauzei, poate dispune menţinerea sau majorarea onorariului stabilit iniţial.
(4)Referatul confirmat potrivit alin. (3) se înaintează baroului, în vederea efectuării formalităţilor prevăzute de lege pentru plata onorariilor.
(5)În cazul în care avocatul este sancţionat disciplinar potrivit art. 86 alin. (1) din Lege, acesta nu va primi onorariul pentru cazul concret ori pentru activitatea desfăşurată.
(6)Avocatului desemnat i se decontează sumele necesare pentru cheltuielile de apărare şi pentru deplasarea la locul de detenţie sau reţinere din altă localitate.
Art. 164
(1)Plata onorariului pentru asistenţa judiciară acordată se face lunar prin virament bancar, pe baza documentelor pentru decontare prevăzute la art. 82 alin. (2) şi (3) din Lege, avizate de consiliul baroului.
(2)Sumele necesare pentru plata onorariilor sau, după caz, a remuneraţiilor pentru asistenţă judiciară se virează lunar, într-un cont distinct deschis de fiecare barou. Respectarea de către barouri a destinaţiei fondurilor astfel virate face şi obiect al controlului U.N.B.R., în condiţiile stabilite de prezentul statut.
Art. 165
U.N.B.R. şi barourile conlucrează cu Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, instanţele judecătoreşti, precum şi cu parchetele de pe lângă acestea, în vederea desfăşurării în bune condiţii a activităţii de acordare a asistenţei judiciare prevăzute de prezenta subsecţiune.
Art. 166
(1)Onorariile pentru asistenţa judiciară acordată în oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol se stabilesc prin protocolul încheiat între U.N.B.R., Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public, în condiţiile legii.
(2)Fondurile necesare pentru plata onorariilor prevăzute la alin. (1) se asigură potrivit legii.
(3)Pentru cheltuielile curente necesare funcţionării serviciilor de asistenţă judiciară din cadrul barourilor, din sumele virate lunar pentru plata onorariilor cuvenite pentru asistenţa judiciară, fiecare barou îşi constituie un fond prin reţinerea a 2% din valoarea acestor sume, aprobate şi efectiv vărsate. Reţinerea procentului de 2% se face la achitarea efectivă a onorariului către avocatul îndreptăţit.
(4)Onorariile pentru asistenţa judiciară acordată în oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol la solicitarea organelor administraţiei publice locale se acordă din fondurile acestor organe, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat de fiecare barou cu acestea. În lipsa protocolului sunt aplicabile limitele stabilite prin protocolul prevăzut la art. 84 alin. (1) din Lege.
(la data 25-ian-2019 Art. 166 din capitolul III, sectiunea 2, subsectiunea 3^2 modificat de Art. I, punctul 33. din Hotarirea 428/2018 )
Art. 167
(1)Serviciile de asistenţă judiciară vor asigura şi apărarea gratuită, în cazurile prevăzute la art. 71 alin. (2) din Lege, pe baza aprobării date de către decanul baroului.
(2)Avocatul delegat pentru asigurarea apărării gratuite are drepturile şi obligaţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut în îndeplinirea mandatului acordat în interesul beneficiarului gratuităţii, pe care trebuie să îl trateze cu atenţia cuvenită oricărui client.
Art. 168
(1)Acordarea asistenţei judiciare obligatorii se face numai ca urmare a solicitării motivate din partea instanţei, a organului de urmărire penală, a organului de cercetare penală sau a organului administraţiei publice locale, adresată baroului. Acordarea asistenţei judiciare se realizează exclusiv în baza delegaţiei de avocat eliberate de serviciul de asistenţă judiciară, conform modelului prevăzut în anexa nr. III.
(2)În cazul în care se solicită acordarea asistenţei judiciare gratuite de către organele prevăzute la alin. (1), decanul stabileşte valoarea onorariului ce va fi suportat de partea care ar cădea în pretenţii, având în vedere natura cauzei şi valoarea obiectului material al acesteia.
(3)Prin decizie, decanul poate delega atribuţiile prevăzute la alin. (2) unui consilier al baroului.
(4)Avocatul desemnat să acorde asistenţă judiciară gratuită urmează să îşi îndeplinească însărcinarea în condiţiile prevăzute la art. 82 din Lege, pe baza delegaţiei eliberate de barou, conform modelului prevăzut în anexa nr. IV.
Art. 169
Mandatul avocatului desemnat să acorde asistenţa judiciară obligatorie încetează în momentul în care partea îşi angajează un apărător. Dreptul la onorariu al avocatului înlocuit subzistă chiar dacă mandatul său a încetat, cuantumul acestuia fiind proporţional cu munca prestată.
Art. 170
Avocatul desemnat să acorde asistenţă judiciară obligatorie are dreptul la onorariu stabilit în condiţiile prevăzute la art. 85 din Lege, în raport cu natura şi cu dificultatea cauzei.
Art. 171
(1)Serviciile de asistenţă judiciară îşi desfăşoară activitatea în spaţiile situate la sediile instanţelor, puse la dispoziţie de Ministerul Justiţiei, în condiţiile art. 38 din Lege.
(2)Cheltuielile privind amenajarea şi întreţinerea spaţiilor aflate în situaţia prevăzută de art. 38 din Lege sunt suportate în condiţiile art. 166 alin. (3) din prezentul statut.
Art. 172
(1)Asistenţa judiciară gratuită acordată poate fi retrasă de către decanul baroului, dacă se dovedeşte că:
a)a fost obţinută prin fraudă;
b)starea de nevoie a solicitantului a încetat sau s-a ameliorat şi permite plata onorariului.
(2)În condiţiile legii, remuneraţia cuvenită avocatului va fi suportată de partea care a obţinut ilicit asistenţă judiciară gratuită.