APELUL Comisiei Permanente a U.N.B.R. privind  respectarea principiului egalității de tratament a avocaților din punct de vedere fiscal și al independenței profesionale depline

Comisia Permanentă a Uniunii Naționale a Barourilor din România, organism colegial cu activitate permanentă care asigură conducerea profesiei de avocat între sesiunile de lucru ale Consiliului Uniunii Naționale al Barourilor din România,

reunită în ședința de lucru din 29 ianuarie 2016,

a luat act de reglementările din domeniul fiscalității, intrate în vigoare în 2016, care dau expresia unui progres evident privind preocuparea Guvernului pentru realizarea unor reglementari precise privind impozitarea veniturilor realizate de avocați din exercitarea, potrivit reglementarilor legale privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat și apreciază efortul autorităților de a respecta reglementările legale speciale privind profesia de avocat.

Normele Metodologice aprobate pentru aplicarea Codului fiscal prin Hotărârea  Guvernului României nr. 1/2016 (în continuare, HG nr. 1/2016) reflectă respectarea dreptului tuturor avocaților la dezvoltare profesională, precizează situația raporturilor de drept fiscal în cazul schimbării formei sau modalității de exercitare a profesiei de avocat, respectă  obligațiile de comunicare publică privind serviciile profesionale ale avocatului și clarifică regimul cheltuielilor privind promovarea profesională a avocatului, respectă dreptului avocatului de a desfășura activități în cadrul asociațiilor de profil, din tara și străinătate și  îndeplinirea obligațiilor fiecărui avocat  privind perfecționarea permanentă a pregătirii profesionale. Noile reglementări fiscale determină, la rândul lor, adoptarea de  noi politici profesionale privind comunicarea publică și publicitatea profesională a avocaților, diversificarea modalităților de realizare a pregătirii profesionale continue a avocaților, modificarea reglementărilor privind raporturile juridice create între avocați  în cadrul conlucrării lor cu specialiștii implicați în realizarea unor servicii profesionale integrate.

În aplicarea Hotărârilor Congresului avocaților 2015 care a impus expres tuturor organelor profesiei obligația de a solicita autorităților competente ca prin reglementări adoptate în orice domeniu de activitate să instituie și să respecte principiul egalității avocaților în organizarea și desfășurarea activităților lor profesionale, indiferent de forma sau de modalitatea de exercitare a profesiei pentru care au optat și care poate fi schimbată în funcție de perspectiva de dezvoltare a activității profesionale, principiu consacrat de reglementările Legii nr. 51/1995 privind profesia de avocat,

Comisia Permanentă a Uniunii Naționale a Barourile apreciază că se impune ca sistemul normativ , inclusiv cel din domeniul fiscal, trebuie să cuprindă reglementări pe baza cărora independența profesională deplină a avocaților să  aibă garanții legale  astfel ca tratamentul fiscal al activităților desfășurate de avocați să fie  egal, tot așa cum  este și responsabilitatea avocaților  pentru serviciile profesionale realizate, indiferent de modalitatea de exercitare a profesiei , rațiune ce impune asigurarea de răspundere profesională a tutore avocaților, indiferent de o eventuală ”reconsiderare” ca dependentă  a activității unui avocat! Un astfel de tratament este exclus și pentru asistența judiciară prestată de avocați în regim legal de delegare de către Barouri, subsecventă desemnării de Barouri, ori de instanțele de judecată, în activități specifice, din rațiuni cu semnificații de ocrotire socială specială într-un stat de drept.

Având în vedere  că libertatea în activitate, independența și lipsa îngrădirilor și presiunilor de orice natură asupra avocatului, în limitele prevăzute de legislația profesiei, sunt constante ale profesiei de avocat, consacrate în legislația tuturor statelor care funcționează pe principiul supremației legii,

            Comisia Permanenta  a Uniunii Naționale a Barourilor din România,

            propune amendarea prevederilor din HG nr. 1/2016  pentru a se elimina orice echivoc și imprecizie normativă cu privire la calificarea activităților desfășurate de avocat, în condițiile legii, indiferent de forma în care se exercită profesia ca activitate independentă, din punct de vedere fiscal, pentru a se realiza o predictibilitate corespunzătoare standardelor europene în materie privind interpretarea și aplicarea reglementarilor Codului fiscal privind veniturile realizate de avocat din activitatea sa profesională și pentru respectarea principiului exercitării independente  a profesiei prevenirea oricărei injoncțiuni administrative aptă a periclita securitatea profesională a avocatului, garantata prin lege, după cum urmează:

            I. Reglementarea actuală – Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal adoptate prin HG nr. 1/2016, Titlul IV. Cap. II. Secțiunea 1. Pct. 6, alin. (8) :

„În sensul art. 67 alin. (2) din Codul fiscal, în categoria venituri din profesii liberale sunt cuprinse, cu titlu de exemplu, veniturile obținute de către: medici, avocați, notari publici, executori judecătorești, experți tehnici și contabili, contabili autorizați, auditori financiari, consultanți fiscali, arhitecți, traducători, sportivi, precum și alte persoane fizice cu profesii reglementate în condițiile legii și a îndeplinirii a cel puțin 4 din criteriile prevăzute la art. 7 pct. 3 din Codul fiscal.”

            II. Modificarea propusă:

„În sensul art. 67 alin. (2) din Codul fiscal, în categoria venituri din profesii liberale sunt cuprinse, cu titlu de exemplu, veniturile obținute de către: medici, avocați, notari publici, executori judecătorești, experți tehnici și contabili, contabili autorizați, auditori financiari, consultanți fiscali, arhitecți, traducători, sportivi, precum și alte persoane fizice cu profesii reglementate, în condițiile legii. Activitățile care generează venituri din profesii liberale nu pot fi reîncadrate ca activități dependente.”

            III. Motivele propunerii de modificarea Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal  sunt următoarele:

            1. Profesiile liberale sunt definite la art. 7, pct. 34 Cod fiscal ca fiind ”acele ocupații exercitate pe cont propriu de persoane fizice, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective”.

Veniturile din profesii liberale sunt definite de art. 67, al. 2 Cod fiscal ca fiind ”veniturile obținute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective”.

Din aceste două definiții rezultă clar, neechivoc  înțelesul noțiunilor de profesie liberală/venituri din profesii liberale, textul normei de aplicare rămânând strict exemplificativ.

2. Potrivit dispozițiilor art. 11, alin. (1) Cod fiscal, la stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau a unei contribuții sociale obligatorii, autoritățile fiscale pot reîncadra forma unei activități pentru a reflecta conținutul economic al activității.

3.Această dispoziție exista și în reglementarea anterioară (art. 7, al. 1, pct. 2.1 și 2.2 din vechiul Cod fiscal privind reconsiderarea activității) dar vechea normă metodologică excludea expres posibilitatea de „reconsiderare” din punct de vedere fiscal a activitățile generatoare de venituri din profesii libere, cu consecințe majore privind obligațiile fiscale suplimentare impuse de astfel de „reconsiderări”, de la caz la caz.

Reglementarea anterioară era cuprinsă în Titlul I. Pct. 1.1 alin. 2 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal aprobate prin HG nr. 44/2004, pe care le redăm în continuare:

„Activitățile desfășurate în mod independent, în condițiile legii, care generează venituri din profesii libere, precum și drepturile de autor și drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, nu pot fi reconsiderate ca activități dependente potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 2.1 și 2.2 din Codul fiscal.”

4. Potrivit Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat si Statutului profesiei activitatea liberală desfășurată de avocați este incompatibilă cu ideea de dependență sau subordonare, sub orice formă, față de un angajator.

Prevederile adoptate prin Normele Metodologice afectează  regimul de organizare și funcționare a profesiei și pot genera o stare de incertitudine și arbitrariu în privința regimului fiscal aplicabil acesteia.

Prevederile legislației anterioare care nu au permis reconsiderarea activității independente a avocatului au constituit garanția legală că aplicarea reglementarilor fiscale în vigoare nu poate fi făcută „discreționar”, prin apreciere de la caz la caz, și  au  asigurat  protecția pe bază de lege  față de perspectiva insecurității tratamentului fiscal al avocatului, aspect de neconceput într-un stat de drept. Nu există o motivare rațională pentru eliminarea acestei garanții legale din sistemul normativ intern privind activitatea avocatului.

COMISIA PERMANENTĂ A U.N.B.R.,

av. dr. Gheorghe Florea – Președinte