Accesul la informațiile de interes public care conțin și date personale. Modalități de anonimizare a informațiilor
Accesul la informațiile de interes public care conțin și date personale. Modalități de anonimizare a informațiilor
- Accesul la informațiile de interes public care conțin și date personale. Modalități de anonimizare a informațiilor
Publicată în Monitorul Oficial nr. 51 din 25 ianuarie 2016
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, prin hotărîre prealabilă, că în interpretarea şi aplicarea art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001 şi art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 677/2001, numele şi prenumele unei persoane reprezintă informaţii referitoare la date cu caracter personal, indiferent dacă, într-o situaţie dată, sunt sau nu suficiente pentru identificarea persoanei.
De asemenea, Curtea a stabilit că în cazul cererilor de liber acces la informaţii de interes public întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 544/2001, atunci când informaţiile de interes public şi informaţiile cu privire la datele cu caracter personal sunt prezente în cuprinsul aceluiaşi document, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiilor, accesul la informaţiile de interes public se realizează prin anonimizarea informaţiilor cu privire la datele cu caracter personal; refuzul de acces la informaţiile de interes public, în condiţiile în care informaţiile cu privire la datele personale sunt anonimizate, este nejustificat.
Prin această Decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție arată practic cum se pot comunica informațiile de interes public conform legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, atunci când acestea conțin și date personale protejate de legea 677/2001 privind protecția datelor personale. Conform Curții, accesul la informaţiile de interes public se realizează prin anonimizarea informaţiilor cu privire la datele cu caracter personal. Refuzul de acces la informaţiile de interes public, în condiţiile în care informaţiile cu privire la datele personale sunt anonimizate, este nejustificat.
Expunerea succintă a cazului și întrebările prealabile
Reclamantul a chemat în judecată Ministerul Educaţiei Naţionale, solicitând obligarea acestuia să îi comunice un Raport al Corpului de control al primului-ministru, realizat la Universitatea „Ovidius” din Constanţa. Tribunalul a respins acţiunea ca nefondată, cu motivarea că este suficient că i s-a comunicat reclamantului o sinteză a constatărilor şi măsurilor dispuse prin raport şi că Ministerul a procedat legal refuzând comunicarea datelor cu caracter personal cuprinse în raport, având în vedere că art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 exceptează datele cu caracter personal de la accesul liber al cetățenilor.
Reclamantul a declarat recurs reclamantul, arătând că refuzul de comunicare aduce atingere substanţei dreptului său la informare și a susţinut că prima instanţă a încălcat şi dispoziţiile Legii nr. 677/2001, deoarece pentru identificarea unei persoane nu sunt suficiente numele şi prenumele acesteia, fiind necesare şi domiciliul şi starea civilă. În plus, datele cu caracter personal ar fi putut fi protejate fie prin acoperirea lor cu marker, fie prin rescrierea raportului şi omiterea acestora.
În acest context, Curtea de Apel Constanţa a sesizat Înalta Curte pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
„Doar numele şi prenumele unei persoane se încadrează în definiţia dată «datelor cu caracter personal» de către Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestora, cu modificările ulterioare, în sensul în care numai ele reprezintă un element suficient care să permită identificarea unei persoane?
Existenţa unor date personale în cuprinsul unor documente din categoria informaţiilor publice poate constitui un motiv de refuz de eliberare a fotocopiilor de pe aceste documente chiar şi cu informaţiile respective anonimizate (înnegrite cu markerul, acronimizate)?”
Datele personale în punctul de intersecție a două legi
Înalta Curte a arătat că în primul rând trebuie distins între acţiunile întemeiate pe dispoziţiile legii nr. 544/2001, care urmăresc liberul acces la informaţii de interes public al oricărei persoane, şi acţiunile întemeiate pe Legea nr. 677/2001, care urmăresc protecţia drepturilor persoanei vizate şi ale terţilor referitoare la datele cu caracter personal. Chestiunile de drept care au determinat sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se datorează împrejurării că, deşi în cea mai mare parte cele două legi au domenii de aplicare diferite, există şi un domeniu comun, de intersecţie, atunci când informaţiile de interes public şi informaţiile cu privire la datele cu caracter personal sunt prezente în cuprinsul aceluiaşi document. În această situație se pune problema unei abordări unitare, care să conducă la protecţia tuturor drepturilor prevăzute de cele două legi şi, în special, la justul echilibru, esenţial într-o societate democratică, între dreptul la informare şi dreptul la viaţă privată.
Reglementările relavante
Noţiunile de „date cu caracter personal” (sau „informaţia cu privire la datele personale”) şi de „informaţii de interes public” sunt definite de lege:
” informaţie cu privire la datele personale – orice informaţie privind o persoană fizică identificată sau identificabilă” (art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001)
„date cu caracter personal – orice informaţii referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă; o persoană identificabilă este acea persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în mod particular prin referire la un număr de identificare ori la unul sau la mai mulţi factori specifici identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale” (art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 677/2001)
”informaţie de interes public – orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei” (art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 544/2001)
Rezultă că datele cu caracter personal se subsumează noţiunii generale de „informaţii” şi, în măsura în care privesc activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, sunt susceptibile să reprezinte informaţii de interes public. De asemenea, „Informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice” (art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001)
Conform Curții, în lipsa îndeplinirii acestei condiţii, datele cu caracter personal sunt exceptate de la liberul acces al cetăţenilor.
Numele şi prenumele unei persoane reprezintă informaţii referitoare la date cu caracter personal în orice context
Cu privire la prima întrebare, având în vedere că atât art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001, cât şi art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 677/2001 definesc datele cu caracter personal ca fiind „orice informaţie” privind o persoană fizică şi ţinând cont că numele şi prenumele sunt principalele atribute de identificare ale persoanei, este indiferent dacă într-o situaţie dată acestea sunt sau nu suficiente pentru identificarea persoanei. Într-adevăr, dispoziţiile legale amintite nu condiţionează protecţia datelor personale de îndeplinirea unei astfel de condiţii, iar această situaţie îşi găseşte justificarea în împrejurarea că datele pot fi completate din alte surse accesibile persoanei interesate.
Rezultă aşadar că dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001 şi art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 677/2001 trebuie interpretate în sensul că numele şi prenumele unei persoane reprezintă informaţii referitoare la date cu caracter personal, indiferent dacă într-o situaţie dată sunt sau nu suficiente pentru identificarea persoanei, a conchis Curtea.
Accesibilitatea documentelor în formă ”cenzurată”
Cu privire la cea de-a doua întrebare, Curtea a reținut că dispoziţiile art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 exceptează informaţiile privind datele personale de la accesul liber al cetăţenilor. Totuşi, legea nu reglementează expres situaţia când informaţiile de interes public şi informaţiile cu privire la datele cu caracter personal sunt prezente în cuprinsul aceluiaşi document, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiilor, prilej pentru instanţa de trimitere de a formula cea de-a doua întrebare. Având în vedere că textul legal amintit instituie o excepţie şi ţinând cont că excepţiile sunt de strictă interpretare, rezultă că, în cazul discutat, legea trebuie interpretată în sensul că fiecare tip de informaţie are regimului ei juridic care nu poate fi extins asupra celuilalt tip, ceea ce înseamnă că, atunci când informaţiile sunt cuprinse în acelaşi document, acesta va fi făcut accesibil într-o formă cenzurată, prin eliminarea tuturor informaţiilor referitoare la o persoană identificată sau identificabilă.
Modalități de protejare a datelor personale în documente la care publicul are acces
Modalitatea prin care informaţiile sunt protejate este dată de tehnicile de anonimizare, cuvânt care nu figurează în DEX, reprezentând un calc lingvistic după englezescul „anonymisation”, sensul său fiind acceptat de jurişti şi folosit în acte oficiale.
Legislaţia naţională nu reglementează aceste tehnici, ceea ce înseamnă că operatorul, în sensul art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 677/2001, sau instanţa de judecată, în cazul în care litigiul include şi acest aspect, are posibilitatea să aleagă între variantele posibile, singura condiţie fiind atingerea obiectivului: anonimizarea efectivă. Varianta prescurtării sub forma acronimului nu îndeplineşte acest obiectiv deoarece acronimul, fiind susceptibil să conducă indirect, în sensul art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 677/2001, la identificarea persoanei, reprezintă informaţie cu privire la datele personale.
Aşa fiind, în cazul cererilor de liber acces la informaţii de interes public, întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 544/2001, atunci când informaţiile de interes public şi informaţiile cu privire la datele cu caracter personal sunt prezente în cuprinsul aceluiaşi document, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiilor, accesul la informaţiile de interes public se realizează prin anonimizarea informaţiilor cu privire la datele cu caracter personal; refuzul de acces la informaţiile de interes public, în condiţiile în care informaţiile cu privire la datele personale sunt anonimizate, este nejustificat.