• Hotărârea Congresului Avocaților privind elaborarea și adoptarea Codului de conduită profesională, de etică şi deontologie al avocatului român

Congresul avocaților, întrunit la 25 – 26 martie 2016 în București, a hotărât elaborarea unui Cod de conduită profesională, de etică și deontologie al avocatului român, care se va realiza prin consultarea întregului Corp profesional și implicarea tuturor consiliilor barourilor într-un demers apt să reflecte situația actuală și de perspectivă a profesiei de avocat și să contribuie la întărirea integrității profesiei.

Acest cod  va ține cont de următoarele:

1. Noul cod va trebui să consacre principiul fundamental potrivit căruia, în România, profesia de avocat este unitară și se desfășoară pe baza legii, care nu permite crearea unor categorii de avocați “dependenți” față de alți avocați “independenți”, nu distinge avocați de business sau avocați de afaceri, ori avocați “de oficii” și proclamă drepturi și obligații cu conținut identic, indiferent de specializarea profesională a avocatului.

2. Codul trebuie să se fundamenteze pe principiile independenței, al autoreglementării și al secretului profesional, să contribuie la dezvoltarea culturii organizaționale și să consolideze libertatea de exprimare a avocatului.

3. Este necesar să se dea prioritate cu precădere principiului demnității, onoarei și probității profesionale, astfel încât reglementările să impună avocaților ca în conduita lor profesională:

– să dea dovadă de conștiință profesională și de atitudine compatibilă cu demnitatea profesiei, în special să se abțină de la declarații nesincere sau false;

– să se comporte astfel încât să nu compromită încrederea acordată lor datorită profesiei;

– să se autorecuze în caz de conflict de interese.

4. Este necesar ca prin norme de conduită clare să se consacre regula potrivit căreia este esențială preocuparea ca imaginea pe care avocatul o conferă instituțiilor judiciare în fața cărora își reprezintă clienții să fie determinată inclusiv de calitatea și eficiența prestațiilor avocatului.

5. Codul de conduită va reglementa detaliat relațiile dintre avocați, relațiile dintre avocați și magistrați, relațiile dintre avocați și public, relațiile dintre avocați și instituțiile publice, regulile  concurenței profesionale, limitele publicității profesionale a avocaților și a formelor de exercitare a profesiei, responsabilitatea, etc.

6. Îndatoririle legate de competență, integritate și responsabilitate sunt fundamentul deontologiei profesiei.

7. În contextul tendințelor de interprofesionalitate, trebuie reglementată evitarea conflictelor de interese.

8. Principiul fundamental al apărării secretului profesional implică și obligația de a lua măsuri pentru  protecția acestuia, pentru a nu se eroda în fața presiunilor politice și sociale legate de lupta împotriva terorismului și a crimei organizate. Astfel de măsuri sunt necesare atât pentru protejarea intereselor legitime ale clientelei, cât și pentru evitarea vulnerabilizării avocatului ca depozitar al secretului profesional.

Acest demers este considerat necesar având în vedere faptul că suntem într-o etapă a extinderii interpretării principiilor fundamentale ale profesiei de avocat, a adaptării acestora la realitățile profesiei. În acest sens, trebuie luate în considerare  tendințele specifice economiei colaborative și ale relațiilor interprofesionale impuse de nevoia serviciilor profesionale integrate.

Actualul cod deontologic al avocatului european, aplicat și de avocatul român,  este supus unui proces de perfecționare, în curs de elaborare, de către Consiliul Barourilor Europene și al Societăților de Drept din Europa (CCBE). Codul de conduită profesională, de etică și deontologie al avocatului român va avea în vedere ancorarea în realități contemporane a principiilor acestuia, precum și  încorporarea rezoluțiilor și hotărârilor Congreselor anterioare într-o reglementare unitară, astfel cum rezultă și din documentele adoptate de Congres, pe baza luărilor de poziții ale membrilor Congresului.