Actualitatea conlucrării Corpului de avocați cu facultățile de drept – responsabilitate etică

Corpul profesional al avocaților salută inițiativa dezbaterilor publice inițiate pe teme actuale din domeniul Noilor coduri cu participarea unor cadre didactice reputate ca „slujitori ai științei dreptului”, destinate publicului interesat, inclusiv avocaților!

Pornim de la premisa că facultățile de drept joacă un rol decisiv – dar nu exclusiv – atât în educarea studenților, cât și în producerea de cunoștințe cu privire la sistemul legislativ (inclusiv cu privire la legislația privind profesia de avocat!) și cu privire la relația dintre funcționarea sistemului de drept și sanitatea juridică, judiciară și bunăstarea societății în ansamblu. Este de ordinul evidenței că facultățile de drept dețin un interes în viitorul profesiei de avocat, nu doar cu privire la aspecte economice presante, dar și în materia responsabilităților etice pe care aplicarea dreptului o impune. Este esențială găsirea echilibrului adecvat dintre aceste obiective și realizarea cadrului necesar promovării lor autentice.

În România există instituții de instruire în drept după absolvirea facultății de drept în vederea pregătirii pentru practică în profesiile de judecător și procuror, iar profesiile juridice dețin un sistem instituțional, legal organizat, de pregătire a profesioniștilor „stagiari”.

Situația permite ca facultățile de drept să nu resimtă ca obiectiv de imediată actualitate necesitatea pregătirii licențiaților în drept pentru „practică imediată” și nici să subordoneze neapărat studiul inițial al științei dreptului nevoii integrării studenților în profesii juridice, inclusiv prin practica „recrutării”, în special în profesia de avocat, practică compatibilă mai ales cu modelul unor țări care nu dispun de un sistem formal de pregătire a avocaților stagiari prin formare profesională inițială în sistem curricular! Experiențele altor școli superioare de drept nu trebuie importate cu tot dinadinsul!

Demolarea barierelor artificiale între „teorie” și „practică”, dintre „drept” și alte discipline în special în preajma și după intrarea în vigoare a Noului Cod civil prin multiplicarea acțiunilor cu rol formativ în educația juridică a practicanților în domeniul dreptului a demonstrat, printre altele, că profesorii de drept își înțeleg obligația dascălilor din facultățile de drept de a se angrena cu cei care lucrează în practica de zi cu zi, pentru a se demonstra viabilitatea noilor reglementări juridice de domeniu dintr-o perspectivă abordată din interiorul instituțiilor juridice, testate prin experiență, pentru a ajuta la îmbunătățirea instituțiilor juridice și a conecta aplicarea lor corespunzătoare scopurilor reale ale reglementarii. Se face proba experienței educative conectate deopotrivă realităților academice și practicii judiciare.

S-au inițiat și s-au sprijinit de profesorii de drept manifestări de tipul „școlilor de afaceri”, în care studii de caz au fost dezbătute interactiv. S-au organizat conferințe dedicate înțelegerii largi, dar totuși comune, a noutăților juridice din perspectiva integrării lor într-un sistem de drept profund restructurat. S-au multiplicat și s-au diversificat „evenimentele” create prin participarea și implicarea directă a dascălilor în drept pentru clarificarea unor probleme practice ce țin de domeniul dezvoltării „culturii afacerilor” , care implica și integrarea instituțiilor juridice create prin Noile Coduri în luarea deciziilor corecte de către practicieni ai dreptului într-o varietate de situații, într-un altfel de cadru instituțional, mai ales în condițiile interferenței specifice dintre instituțiile publice și cele private, care au devenit ele însele din ce în ce complexe și, uneori, disfuncționale.

Toate aceste preocupări demonstrează cu puterea faptelor că este inevitabilă permanența educației juridice a practicienilor dreptului !

Astfel de evenimente dezvăluie legăturile importante ale practicii judiciare cu mediul academic, concretizează postulatul că profesorii de drept sunt, mai întâi de toate, membri ai profesiilor juridice, cu obligații distincte față de sistemul juridic – înțeles în mod extensiv – inclusiv obligația de a critica și a perfecționa acest sistem din perspectiva obiectivelor și scopurilor mai ample ale societății – dar și cu obligații specifice cu privire la înfăptuirea de studii descriptive cu privire la modul în care normele juridice nou introduse în sistemul de drept „lucrează”, cu privire la modul în care procesul de aplicare a dreptului poate fi îmbunătățit.

Se dovedește, încă odată, că facultățile de drept nu sunt doar simple trepte de acreditare a parcurgerii efective a unei perioade dedicate pentru studierea dreptului, ci acestea fac parte dintr-un set de instituții interconectate, care mențin bunul public important al statului de drept, nu doar prin deținerea dreptului exclusiv de a instrui în domeniul științei dreptului, dar și prin producerea cunoștințelor legate de legislație și instituțiile juridice – inclusiv critici referitoare la însăși profesia juridică – și relația dintre aceste instituții și societate, pentru ca legislația să nu fie doar bine înțeleasă, ci să se înțeleagă, când este cazul, că trebuie să se îmbunătățească pentru a se îmbunătăți societatea și, implicit, munca profesioniștilor dreptului!

Astfel de experiențe au demonstrat că nu este nevoie ca profesorii să fie susținători care caută să justifice practicile actuale ale dreptului neapărat din perspectiva propriilor credințe doctrinare și că oricine se îndoiește de nevoia dialogului dintre profesorii de drept, ca model de dialog între profesioniștii dreptului, se îndoiește concomitent de nevoia permanentă de a se îmbunătăți cadrul normativ pentru beneficiul acestuia pentru societate.

Preocuparea comunităților de profesioniști de a găsi soluții corecte pentru chestiunile dezbătute consolidează încrederea în grupuri de profesioniști ai dreptului, care trebuie să învețe să lucreze împreună, dacă vrem să depășim arătatul cu degetul și învinovățirea altcuiva, care afectează progresul în domeniul aplicării dreptului!

Avem convingerea că și dezbaterile dintre invitații unui „dascăl de drept” vor confirma tradiția românească de a se crea veritabile „școli de drept” în permanent dialog, o resursă publică importantă pentru diseminarea informațiilor referitoare la legislație și relația acesteia cu societatea.

Este rostul Corpului profesional al avocaţilor de a încuraja o dezbatere deschisă, onestă și constructivă privind Noile Coduri, spre binele comun și responsabilizarea etică a făuritorilor de doctrine, surse permanente de inspirație pentru apărarea pe bază de lege !

Iată de ce am acceptat invitația de a onora, în numele Corpului profesional al avocaților, deschiderea dezbaterilor ce se vor anima de confrații profesorului Valeriu Stoica, deopotrivă dascăl și avocat, convins fiind că setul de teme abordate din perspectiva practic-aplicativă interesează și avocații!

av. dr. Gheorghe Florea

Președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România