Congresul Avocaților, întrunit la 26 martie 2016, a adresat un APEL către Guvernului României, Ministerului Public, Consiliului Superior al Magistraturii și tuturor magistraților să respecte drepturile fundamentale ale justițiabililor la apărare și la un proces echitabil precum și drepturile avocaților la normarea timpului de lucru.
Argumentele care stau la baza acestui APEL sunt următoarele:
1. Recomandarea C.C.J.E. din cadrul Avizului 16 (2013) în ceea ce privește stabilirea termenelor de procedură, prin dezvoltarea unor audieri planificate pentru a facilita, în interesul părților, o cooperare efectivă între judecători și avocați;
2. Art. 6.3. din Conventia Europeană a Drepturilor Omului care prevede că, orice acuzat are dreptul sa dispună de timpul și de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale și jurisprudența relevantă a Curții Europene din cauza Makhfi c. Franței , în care s-a reținut că nu au fost îndeplinite exigențele unui proces echitabil, în special acelea privind dreptul la apărare și dreptul la egalitatea de arme, întrucât “este esențial ca nu doar acuzatul, ci și apărătorul său, să asiste la audieri, să raspundă la întrebări și să pledeze fără a fi într-o stare avansată de oboseală. De asemenea, este crucial ca judecatorii si jurații să beneficieze de întreaga lor capacitate de concentrare și de atenție pentru a putea urmări dezbaterile și judeca limpede.“
3. Dispozitiile art. 215 teza a doua, Cod proc. civ. care prevăd că lista cu procesele va cuprinde intervale orare orientative fixate pentru strigarea cauzelor și imprejurarea că, până în prezent, nu au fost luate măsuri concrete de natura organizatorica la nivelul instanțelor și/sau la nivel normativ de către C.S.M. in cadrul Regulamentului de ordine interioară al instanțelor;
4. Necesitatea asigurării previzibilității orei de desfășurare a proceselor, in scopul mai bunei organizari a agendei zilnice a avocaților astfel incat prezenta acestora sa fie asigurata chiar si in condiiile programarii concomitente a cauzelor la mai multe sali de judecata, cu citarea tuturor participanților la aceiași oră;
5. Fapul ca suprasolicitarea fizică și psihică a avocaților, nevoiți să aștepte durate prelungite de timp nenormat în sediile instanțelor, datorită imprevizibilității orei de desfășurare a proceselor, este de natura să afecteze calitatea prestației avocațiale cu consecinta încălcarii dreptului la apărare efectivă al justițiabilului;
6. Necesitatea respectării dreptului la muncă al avocatului, a cărui specificitate este prezența uneori în fața mai multor instanțe, in săli de judecată diferite, deplasări între instanțe în același interval orar, ceea ce implică un efort considerabil de organizare și programare;
7. Imprejurarea ca efectivitatea dreptului la apărare, are ca premisă, de cele mai multe ori, alegerea de către justițiabil a unui avocat în considerarea persoanei acestuia, situație care exclude substituirea avocatului, fără acordul prealabil al clientului și în timp util;
8. Realitatea și specificitatea muncii avocaților a caror activitate continua, cu mult peste o durata normată si normală a timpului zilic de lucru, dupa terminarea procedurilor ce se desfasoara in instante sau la parchet, in cabinetele proprii, in scopul pregătirii dosarelor si pentru asigurarea activităților ce tin de acordarea de consultatii juridice, documentare, redactare etc. ;
9. Necesitatea respectării timpului de muncă normal al avocatului, aflat intr-o evidenta dependență de organizarea si activitatea efectiva a instanțelor și parchetelor;
10. Regulile minimale privind timpul de lucru, pauzele, cerințe generale minime de securitate și de sănătate pentru organizarea timpului de lucru prevăzute de Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, incidente cel puțin în cazul avocaților care prestează activități în Serviciul de Asistență Judiciară;,
11. Necesitatea aplicării, în procedurile judiciare penale în care participă avocații, a Recomandărilor Organizației Internaționale a Muncii privind organizarea timpului de lucru, inclusiv cele referitoare la munca de noapte, care pornesc de la următoarele premise:
– organismul uman este, in timpul noptii, mai sensibil la perturbațiile de mediu și la anumite forme solicitante de organizare a muncii, astfel incat perioadele lungi de muncă in aceasta perioada pot afecta sănătatea și pot periclita securitatea la locul de muncă;
– este necesară limitarea duratei muncii de noapte, inclusiv orele suplimentare;
– modalitățile de muncă specifice pot avea efecte dăunătoare asupra securității și sănătății celor ce muncesc iar organizarea muncii după un anumit ritm trebuie să ia în considerare principiul general al adaptării muncii fiecarei persoane;
– nivelul de protecție în materie de securitate și sănătate în muncă trebuie să fie sporit în cazul muncii nocturne.
Având în vedere toate aceste aspecte, Congresul Avocaților 2016 solicită Guvernului României, Ministerului Public, Consiliului Superior al Magistraturii și tuturor magistraților să respecte drepturile fundamentale ale justițiabililor la apărare și la un proces echitabil precum și drepturile avocaților sub aspectele mai sus enunțate.
De asemenea, solicită Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii și Inspecției Judiciare să urmărească, potrivit legii, luarea măsurilor necesare de organizare și funcționare a instanțelor și parchetelor în concordanță cu cerințele respectării drepturilor și dispozițiilor legale evocate în expunerea de motive mai sus menționată;
Congresul Avocaților solicită Consiliului Superior al Magistraturii să reglementeze, prin CAPITOLUL III: Desfăşurarea activităţii administrativ-judiciare a instanţelor din cadrul Regulamentului de ordine interioară al instanțelor, modalitatea de punere în aplicare a dispozitiilor dispozitiilor art. 157 alin.1 lit.d teza finală si art. 215 Cod Procedura Civila, sub aspectul stabilirii intervalelor orare de împărțire a listei de ședință, despre care participanții urmeaza a fi înștiințați prin citație.
Pentru considerentele menționate în expunerea de motive, aceste poceduri urmează să fie aplicate, pe cât posibil, și în materie penală.
Consiliul U.N.B.R. și Comisia Permanentă au primit mandat să solicite tuturor autorităților mai sus menționate măsuri concrete de natura a garanta realizarea obiectivelor acestui apel.