EFORIE NORD, 29-30 IUNIE 2007

HOTARîRI ale Congresului Avocatilor din 29 iunie 2007 si ale Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din România din 29 iunie 2007 cu privire la alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat.

1. Hotarîrea Congresului Avocatilor privind alegerea Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din România
2. Hotarîrea Congresului Avocatilor privind alegerea Consiliului de Administratie al Casei de Asigurari a Avocatilor
3. Hotarîrea Congresului Avocatilor privind alegerea Comisiei Centrale de Cenzori a Uniunii Nationale a Barourilor din România
4. Hotarîrea Congresului Avocatilor privind alegerea Comisiei Centrale de Cenzori a Casei de Asigurari a Avocatilor
5. Hotarîrea Congresului Avocatilor privind constituirea Comisiei Centrale de Disciplina a Uniunii Nationale a Barourilor din România
6. Hotarîrea Consiliului UNBR privind alegerea Presedintelui Uniunii Nationale a Barourilor din România
7. Hotarîrea Consiliului UNBR privind alegerea Vicepresedintilor Uniunii Nationale a Barourilor din România
8. Hotarîrea Consiliului UNBR privind alegerea membrilor Comisiei Permanente a Uniunii Nationale a Barourilor din România

C O M U N I C A T

în perioada 29 – 30 iunie 2007 s-a desfasurat în localitatea Eforie Nord, Congresul Avocatilor.

Pe ordinea de zi a figurat si alegerea organelor de conducere ale profesiei: Consiliul U.N.B.R., Comisia Permanenta, Presedintele U.N.B.R., Comisia Centrala de disciplina, Comisia de cenzori a U.N.B.R., Comisia de Cenzori a Casei de asigurari a avocatilor si Consiliul de administratie al Casei de asigurari a avocatilor.

Congresul a analizat activitatea si a dat descarcarea de gestiune organelor profesiei carora le-a încetat mandatul si a constatat ca aceasta a fost corespunzatoare directiilor de dezvoltare a profesiei adoptate de comunitatea profesionala.

S-a reafirmat caracterul de interes public al profesiei precum si cerinta asigurarii securitatii juridice si judiciare în statul de drept, prin accesul la drept asigurat prin avocat.

Congresul a confirmat si pe viitor directiile de dezvoltare ale avocaturii romîne, precum realizarea efectiva a principiilor întaririi securitatii juridice si judiciare a cetatenilor si sporirea încrederii în justitia care respecta efectiv principiul esential al dreptului la aparare prin avocat, în acord cu exigentele europene

Noile organele de conducere alese au obligatia sa promoveze politici profesionale de natura sa permita pozitionarea reala a profesiei în societate si sa transmita publicului un mesaj de încredere si de întelegere a rolului real al avocatului în respectarea legii si sporirea încrederii în justitie.

Congresul a reafirmat dreptul Corpului profesional de a asigura calitatea selectiilor pentru primirea în profesie pe criteriul competentei profesionale reale.

Asa cum nu oricine poate fi magistrat, tot asa nu oricine poate fi avocat.

Congresul a decis restructurarea sistemului de verificare a cunostintelor juridice la accesul în profesie si a stabilit ca primirea în profesia de avocat sa se faca astfel încît sa se elimine riscul diminuarii calitatii serviciilor profesionale ale avocatilor în detrimentul clientilor.

Congresul a hotarît reevaluarea mecanismelor prin care barourile, în conlucrare cu facultati de drept agreate de comunitatea profesionala, pot asigura pregatirea specializata a viitorilor licentiati în drept care vor opta pentru profesia de avocat.

Accesul în profesia de avocat va trebui sa se realizeze dupa aceleasi criterii, specifice profesiilor juridice.

Pregatirea profesionala continua a avocatilor trebuie adaptata noului cadru european pentru a se permite recunoasterea efectiva a profesiei în spatiul european.

Regulile deontologice ale profesiei care reglementeaza onestitatea, competenta, integritatea si responsabilitatea avocatilor se impun a fi mentinute si dezvoltate întrucît nu contravin concurentei daca îsi propun prevenirea conflictelor de interese si a reclamei neoneste.

Independenta avocatului trebuie garantata la acelasi nivel cu cea a judecatorului, întrucît independenta si conflictul de interese reprezinta fundamentul protectiei intereselor clientului.

Congresul a hotarît ca orice ingerinta în raporturile dintre avocat si client încalca regulile fundamentale ale secretului profesional, iar avocatii resping orice tentativa de a le fi controlata corespondenta ori de a fi încalcata de catre autoritati confidentialitatea informatiilor cu caracter profesional în raporturile dintre avocati si clienti.

Consecventi apararii principiilor statului de drept si a drepturilor omului exprimate si însusite prin semnarea de catre UNBR a „Declaratiei Principiilor Fundamentale ale Profesiei de Avocat” adoptata în noiembrie 2005 la Paris, Congresul avocatilor reafirma ca aceste principii nu pot fi în nici un mod limitate indiferent de împrejurarile care ar reclama, ori ar justifica aceasta limitare.

REZOLUTIA CONGRESULUI AVOCATILOR DIN 29 IUNIE 2007 PRIVIND îNCALCAREA DISPOZITIILOR LEGALE CU PRIVIRE LA SECRETUL PROFESIONAL

Congresul Avocatilor din România – întrunit la 29 iunie 2007, la Eforie Nord – constata ca în practica unor organe de urmarire penala se da o interpretare incorecta dispozitiilor articolului 79 alin. 2 din Codul de procedura penala, pentru a se goli de continut prevederile legale care reglementeaza dreptul si obligatia avocatului de pastrare a secretului profesional.

în interpretarea unora dintre organele de urmarire penala, obligatia de a pastra secretul profesional se refera numai la prestatiile avocatiale bazate pe contractul de asistenta juridica încheiat în legatura cu un proces penal, independent de existenta altor contracte de asistenta juridica, anterioare prestatiilor ocazionate de procesul penal, în puterea carora avocatul a aflat despre fapte si împrejurari ce intra sub puterea secretului profesional si în legatura cu care avocatul nu poate fi audiat ca martor.

Sunt ignorate dispozitii legale imperative:

· Art. 10 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, care prevede ca “avocatul este dator sa pastreze secretul profesional la orice aspect al cauzei care i-a fost încredintata, cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege”.

· în acelasi sens sunt dispozitiile art. 1 alin. (2) lit. e), art. 8, art. 9, art. 118, art. 114 alin. (3) si art. 139 alin. (4) din Statutul profesiei de avocat, care instituie si explica obligatia avocatului de a pastra secretul profesional privitor la orice aspect al prestatiilor profesionale care i-au fost solicitate. Avocatul nu poate fi dezlegat de aceasta obligatie nici de clientul sau si nici de catre o alta autoritate sau persoana, decît în conditiile legii daca în exercitiul profesiei a luat cunostinta de fapte si împrejurari, în calitate de avocat.

· Legislatia speciala respecta dreptul persoanei la pastrarea confidentialitatii, ca element component al dreptului la proces echitabil, astfel cum acestea sunt reglementate de art. 24 alin. (1) din Constitutie si art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

· Art. 26 alin 1 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, prevede ca secretul profesional al avocatului exercitat in conditiile legii este opozabil procurorului dupa începerea urmaririi penale si instantei de judecata, spre deosebire de secretul bancar si alte secrete profesionale decît cel al avocatului, care nu au acest regim dupa începerea urmarii penale fata de procuror si fata de instantele de judecata.

· Art. 3 alin. (8) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism exclude obligatia avocatilor de a raporta catre Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor informatiile obtinute de la clienti în cursul determinarii situatiei juridice a acestora sau al apararilor în procedurile judiciare, ori în legatura cu acestea, inclusiv al acordarii de consultanta cu privire la declansarea unor proceduri judiciare, potrivit legii, indiferent daca aceste informatii au fost primite sau obtinute înainte, în timpul sau dupa deschiderea procedurilor.

Aceste dispozitii legale nu pot deveni inaplicabile prin interpretarea facuta de unele organe de urmarire penala, potrivit careia avocatul este obligat sa divulge secretul profesional cu privire la împrejurari de care a avut cunostinta sub efectul unui contract de asistenta juridica, daca aceste împrejurari sunt aduse în discutie în cursul unui proces penal.

Interpretarea restrictiva a dispozitiilor art. 79 alin. (2) Cod procedura penala, în sensul ca numai contractul de asistenta juridica în materie penala încheiat pentru o anumita cauza leaga pe avocat în privinta secretului profesional este incorecta. O astfel de interpretare neaga în realitate dreptul clientilor la confidentialitatea consultatiei avocatiale pentru ca avocatul nu ar mai fi niciodata tinut de obligatia de pastrare a secretului profesional, deoarece un contract de asistenta juridica în materie penala nu poate fi încheiat anterior existentei unui proces penal.

S-a constatat ca în practica s-au nascut situatii în care avocatul care a refuzat sa depuna ca martor, pentru ca este tinut de secretul profesional în sensul Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, a fost supus cercetarii penale sub aspectul savîrsirii infractiunii de marturie mincinoasa reglementata de art. 260 Cod penal, situatie care creeaza un pericol real si constituie un precedent extrem de periculos pentru tratarea regimului legal al confidentialitatii relatiei profesionale dintre avocat si client determinînd delatiunea, ceea ce este contrar juramîntului profesional al avocatului si încalca grav legea.

Aceste practici aduc atingere principiilor care guverneaza profesia de avocat si urmaresc obtinerea de informatii prin mijloace nelegale avînd ca efect împiedicarea avocatului sa exercite mandatul legal dobîndit si lipsirea clientului de posibilitatea de a-si alege în mod liber avocatul, pe baza încrederii în confidentialitatea profesionala, garantata de lege.

Se creeaza premisele încalcarii fara limita si în mod arbitrar a intereselor cetateanului, iar ratiunea si esenta profesiei de avocat este negata, ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept.

Interpretarea corecta a dispozitiilor legale si a principiilor ce configureaza confidentialitatea si obligatia avocatului de a respecta secretul profesional este reafirmata de hotarîrea Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene data în cauza nr. C/305/5 la 26 iunie 2007, care a interpretat Directiva 91/308/CEE în sensul ca avocatul nu ar fi în masura sa îndeplineasca misiunea de consiliere, de aparare si de reprezentare a clientului sa într-un mod corespunzator, iar acesta ar fi deci lipsit de drepturile care îi sunt conferite de art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, daca avocatul, în cadrul unei proceduri judiciare sau al pregatirii acesteia, ar fi obligat sa coopereze cu autoritatile publice transmitîndu-le informatii obtinute cu ocazia consultatiilor juridice acordate în cadrul unei asemenea proceduri.

Congresul Avocatilor din România face apel la autoritatile competente sa aplice legea în litera si spiritul ei si sa respecte întocmai obligatia si dreptul avocatului de a pastra secretul profesional cu privire la împrejurari de care acesta a luat cunostinta in executarea mandatului avocatial fara a reduce obligatia exclusiv la contractul de asistenta juridica în materie penala.

Congresul Avocatilor din România solicita autoritatilor competente sa respecte principiile fundamentale care guverneaza exercitarea profesiei de avocat si sa nu permita încalcarea dreptului si a obligatiei avocatului pentru pastrarea secretului profesional, respectiv ocrotirea dreptului la aparare al oricarei persoane.

Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din România si barourile sunt însarcinate cu luarea masurilor organizatorice pentru aducerea la cunostinta opiniei publice si a autoritatilor competente a prezentei rezolutii precum si pentru initierea masurilor care se impun pentru apararea profesiei de avocat si a principiilor fundamentale ce o guverneaza.

Adoptata astazi 30 iunie 2007.

Materiale ce au fost aprobate de Congresul Avocatilor – iunie 2007:

– Raportul Consiliului UNBR;

– Bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2007;

– Raportul Comisiei de cenzori al UNBR;

– Raportul Consiliului de Administratie al CAA;

– Bugetul consolidat al CAA;

– Raportul Comisiei de Cenzori al CAA.