Congresul Avocaților 2026: apel la unitate în era insecurității profesionale

Congresul Avocaților 2026 a început astăzi, la București, în prezența reprezentanților instituțiilor sistemului judiciar din România și a unor delegații ale avocaturii europene.

Tema congresului: „Activități rezervate avocaților în era insecurității profesionale” – a fost abordată din perspectiva schimbărilor care afectează modul în care cetățenii caută informație juridică, aleg servicii juridice și interacționează cu profesiile juridice.

În deschidere, președintele UNBR, Traian Briciu, a arătat că insecuritatea profesională nu este legată în primul rând de tehnologie, ci de percepția asupra serviciilor juridice furnizate prin intermediul tehnologiei. Elementul care creează temeri îl reprezintă trecerea tehnologiei de la rolul de instrument aflat în sprijinul avocatului la cel de concurent direct al profesiei, fără obligațiile, interdicțiile și răspunderile care însoțesc exercitarea avocaturii.

Mesajul central al intervenției sale a vizat însă o altă vulnerabilitate, pe care a calificat-o drept mai importantă decât orice risc exterior: lipsa de coeziune.

Președintele UNBR a arătat că avocații sunt, prin natura profesiei, combativi și obișnuiți cu contradicția, dar a lansat întrebarea dacă este mai important să ne concentrăm la ce nu s-a făcut decât la ceea ce trebuie făcut și dacă e mai important să fie urmărite temele care divizează profesia sau, dimpotrivă,  cele care o adună în jurul unor obiective comune.

Tema unității a fost reluată pe parcursul întregii sesiuni de deschidere.

Reprezentanții instituțiilor judiciare au insistat asupra ideii că apărarea independenței justiției, protecția drepturilor și libertăților cetățenilor și menținerea încrederii publice în actul de justiție nu pot fi realizate prin acțiuni separate. A fost evidențiată necesitatea dialogului permanent dintre profesiile juridice și a identificării unor răspunsuri comune la transformările generate de tehnologie, digitalizare și schimbările sociale.

În intervențiile lor, participanții au subliniat că accesul la informație nu elimină nevoia de expertiză juridică, că un proces echitabil presupune profesii juridice puternice și independente și că apărarea statului de drept rămâne o responsabilitate împărtășită.

Un alt subiect recurent al dezbaterilor a fost impactul inteligenței artificiale asupra profesiilor juridice. Mai mulți vorbitori au remarcat că tot mai mulți cetățeni ajung la profesionist după ce au consultat instrumente bazate pe inteligență artificială și că adevărata provocare nu este existența acestor tehnologii, ci păstrarea calității profesionale, a controlului uman și a încrederii în profesiile juridice.

Dincolo de diferențele de rol și de competență, mesajul care s-a conturat pe parcursul deschiderii Congresului a fost acela că profesiile juridice se confruntă cu aceleași transformări și cu aceleași riscuri, iar răspunsul nu poate fi decât unul construit împreună.

La deschiderea Congresului Avocaților au participat reprezentanți ai Curții Constituționale a României, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public, Ministerului Justiției, Parlamentului României și ai principalelor profesii juridice din România, precum și delegații ale Consiliului Barourilor Europene (CCBE), Baroului Federal German, Consiliului Național al Barourilor din Franța, Uniunii Avocaților din Ungaria și Uniunii Avocaților din Republica Moldova.

Participanții au arătat că provocările generate de tehnologie și de transformarea pieței serviciilor juridice nu sunt singurele preocupări ale profesiei. La fel de importantă este capacitatea avocaților și a celorlalte profesii juridice de a se concentra asupra obiectivelor care îi unesc. Într-o perioadă de insecuritate profesională și de schimbări accelerate, unitatea a fost tema care a traversat toate intervențiile și mesajul cel mai puternic transmis la începutul lucrărilor Congresului Avocaților 2026.