Consiliul Europei și Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați/UNHCR România au organizat la București masa rotundă „Consolidarea protecției copiilor și supraviețuitorilor violenței de gen în contextul fluxurilor de refugiați în România”
București, 22 noiembrie 2023 – Evenimentul organizat de Consiliul Europei și UNHCR punctează o nouă etapă în materie de azil, migrație și integrare a refugiaților, prin soluții și recomandări care au reieșit în urma eforturilor depuse la nivel național, european și internațional în aproape 2 ani de la declanșarea războiului în Ucraina.
Participanții la masa rotundă – reprezentanți ai autorităților, avocați și experți din instituții publice, fundații și agenții internaționale – au oferit o retrospectivă a demersurile de integrare, incluziune și protecție pentru refugiați, dar și soluțiile normative și reglementările secundare care au completat cadrul legislativ în materie.
Subiectul privind consolidarea protecției copiilor a fost prezentat prin evidențierea standardelor naționale și internaționale, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dar și prin perspectiva provocărilor practice.
Daniela Zaharia Mănescu, membru în proiectul Uniunii Naționale a Barourilor din România Avocați pentru refugiați, a evidențiat că legislația în materia de azil s-a îmbunătățit în România în ceea ce privește minorii neînsoțiți, menționând în acest sens Ordinul 119/2023 care reglementează atribuțiile reprezentantului legal pentru minorii străini neînsoțiți care solicită sau obțin o formă de protecție internațională.
În plus, a subliniat o serie de aspecte care pot asigura o asistență efectivă și eficientă a minorului:
● Accesul la avocat trebuie asigurat pe toată perioada procedurii de azil, iar lucrul acesta este posibil în urma unei solicitări de ajutor public judiciar și/sau extrajudiciar.
● Reprezentantul legal, care asistă minorul până când acesta împlinește 18 ani, este extrem de important pentru că cei mai mulți copii ajung în România cu o serie de traume și au nevoie ca drepturile și obligațiile să le fie explicate pe înțelesul lor și în limba pe care o cunosc. De aceea consideră că o rețea națională de interpreți este un proiect bun de luat în calcul.
● În prezent nu mai avem minori neînsoțiți luați în custodie publică. Este important ca statul român să rămână cu această practică.
● Nu în ultimul rând, este nevoie de o specializare continuă a tuturor celor implicați în domeniul azilului și migrației, de la momentul identificării minorului până la integrarea lui pe teritoriul României.
Potrivit UNHCR, masa rotundă este o continuare a misiunii Reprezentantului Special al Secretarului General al Consiliului Europei pentru Migrație și Refugiați (SRSG), Leyla Kayacik. „Raportul emis în urma misiunii de anchetă a identificat mai multe acțiuni care trebuie întreprinse în cadrul Planului de acțiune privind protecția persoanelor vulnerabile în contextul migrației și azilului în Europa (2021-2025) și în strânsă cooperare cu organizațiile internaționale care ar putea oferi know-how și expertiză personalizată entităților competente”, se precizează în comunicat.
Reprezentantul UNHCR în România, Pablo Zapata, a remarcat că „Sistemele rezistente, capabile să protejeze copiii refugiați și supraviețuitorii violenței de gen în perioade de criză și de incertitudine, rămân fundamentale pentru a susține demnitatea umană și solidaritatea. Mulțumim României pentru angajamentul său de neclintit!”
Galerie foto: