C O M U N I C A T

Curtea de Apel Bucureşti a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție  cu dezlegarea unei probleme de drept care prezintă interes din perspectiva profesiei de avocat, în condițiile art.66 lit. c) din Legea nr.51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat. S-a adresat următoarea întrebare preliminară: dispozițiile art.28 alin.(2) din OG nr. 66/2000 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială, republicată, trebuie interpretate în sensul că – prin derogare de la art. 84 alin.1 din Codul de procedură civilă – este permis formelor de exercitare a profesiei de consilier în proprietate industrială, reglementate de art.20 alin.(1) din OG nr. 66/2000, să reprezinte în fața instanțelor judecătorești, în litigiile de proprietate industrială, alte persoane juridice având calitatea de parte? Ori, dimpotrivă, dispozițiile OG nr.66/2000 trebuie interpretate coroborat cu art.84 alin.(1) din Codul de procedură civilă, rezultând că un consilier în proprietate industrială nu poate reprezenta în instanță o persoană juridică decât dacă are calitatea de avocat angajat direct de aceasta ori de consilier juridic propriu al respectivei persoane juridice, parte în proces?

În ședința din 30 ianuarie 2017 s-a  decis că reprezentarea persoanelor juridice în fața instanțelor de judecată poate fi asigurată prin consilier de proprietate industrială numai dacă acesta are calitate de consilier juridic angajat al unei forme de exercitare a profesiei de consilier  în proprietate industrială (a se vedea MINUTA atașată și Decizia nr. 9/2016).