Declarația CCBE privind secretul profesional/ privilegiul profesional juridic (LPP) adoptată de Comitetul permanent CCBE în 15 septembrie 2017
Declarația CCBE privind secretul profesional/ privilegiul profesional juridic (LPP) adoptată de Comitetul permanent CCBE în 15 septembrie 2017
Declarația CCBE privind secretul profesional/ privilegiul profesional juridic (LPP) adoptată de Comitetul permanent CCBE în 15 septembrie 2017
Consiliul Barourilor Europene (CCBE) reprezintă barourile şi societățile de drept din 45 de țări, și prin intermediul acestora, peste 1 milion de avocați europeni. CCBE este recunoscută drept vocea profesiei juridice europene, reprezentând barourile și societățile de drept europene în interesul lor comun în fața instituțiilor europene și a altor instituții internaționale. Reglementarea profesiei, apărarea statului de drept, a drepturilor omului și a valorilor democratice sunt cele mai importante misiuni ale CCBE. Domeniile de interes special includ dreptul de acces la justiție, digitalizarea proceselor juridice, dezvoltarea statului de drept și protecția clientului prin promovarea și apărarea valorilor fundamentale ale profesiei.
CCBE a fost avertizată de membrii săi în legătură cu încălcările din mai multe state membre, care pun în pericol confidențialitatea legată de relația dintre clienți și avocații acestora. Protecția confidențialității comunicărilor dintre clienți și avocații acestora rezultă din drepturile procesuale ale clienților sau din obligația secretului profesional care este impusă avocaților și care creează o relație de confidențialitate profesională.
Fără a detalia aceste încălcări, considerăm că acestea au trei cauze principale:
– fie, avocatul este asociat în mod direct cu clientul, ale cărui practici și activități trebuie să fie dezvăluite cu orice preț. În unele țări, avocații sunt considerați complici ai clienților lor;
– fie, în aceste vremuri de combatere a criminalității organizate și a terorismului, se confiscă orice posibilitate de a găsi „părțile vinovate”, inclusiv prin încălcarea relației de confidențialitate profesională dintre avocați și clienți;
– și, în cazul unei noi tendințe grave, avocații care acţionează ca şi consilieri juridici sau întocmesc acte juridice, ar putea fi invitați să raporteze unei anumite autorități administrative sau fiscale comportamentul anumitor clienți sau servicii solicitate de aceștia pe motive de origine suspectă de fonduri sau scheme de planificare fiscală „agresivă”.
Prin urmare, Consiliul Barourilor Europene dorește să reitereze cu fermitate următoarele principii de bază.
Printre alte valori etice, cum ar fi independenţa sau evitarea conflictelor de interese, privilegiul avocat-client este un principiu absolut esențial fără de care nu ar exista o protecție corespunzătoare a clientului și fără de care avocatul nu și-ar putea exercita profesia.
Relația de confidențialitate profesională (secretul profesional) a avocaților acoperă tot ceea ce clientul trebuie să îi încredințeze, sub orice formă, avocatului, pentru a fi cât mai bine consiliat și apărat.
Contrar unei concepții greșite, general acceptată, secretul profesional nu are rolul de a proteja avocații, ci de a proteja exclusiv clienții.
Într-adevăr, odată ce clientul intră într-un cabinet de avocatură, el are garanția că i se permite să dezvăluie totul avocatului. Cu această condiție, avocatul îl poate consilia sau îl poate reprezenta cel mai bine. Este imposibil ca avocatul să ofere astfel de consultanță sau reprezentare dacă clientul, din teama unei eventuale încălcări a unei astfel de confidențialități, se abține de la furnizarea anumitor informații avocatului său.
Nu este posibil să se furnizeze consultanță completă sau apărare solidă pe baza informațiilor parțiale și, prin urmare, insuficiente.
Deci, această relație de confidențialitate este esențială în statul de drept şi nu poate exista un proces echitabil în lipsa acesteia.
Această garanție absolută a încrederii face ca relaţia de confidențialitate să fie una dintre pietrele de temelie ale libertății individuale într-o societate democratică. De asemenea, aceasta contribuie la buna administrare a justiției, în interesul general al societății, pe de o parte, și protecția libertăților individuale, inclusiv dreptul la apărare, pe de altă parte.
Obligația de a păstra confidențialitatea informațiilor clientului se aplică și avocaților, deoarece reglementarea profesiei îi supune pe aceştia unui cod strict de conduită prin care avocații care își sfătuiesc clientul împotriva legii și, astfel, împotriva societății, nu numai că pun în pericol propria lor responsabilitate profesională, dar, de asemenea, riscă să suporte sancțiuni disciplinare, dintre care cea mai gravă este excluderea din barou. În plus, în anumite jurisdicții, avocații ar putea să se supună unor acuzații penale pentru trădarea secretului profesional, agravat de faptul că ei înșiși sunt profesioniști în domeniul juridic.
Prin însăşi natura obligaţiei, avocaţii sunt destinatarii comunicărilor confidențiale ale clienților lui. Fără garanția confidențialității, nu poate exista nicio încredere. Menținerea acestor comunicări confidențiale este astfel recunoscută ca o datorie principală şi fundamentală a avocaților.
„Obligația de confidențialitate a avocatului servește interesul administrării justiției, precum și interesul clientului. Prin urmare, are dreptul la o protecție specială de către stat „(articolul 2.3.1 din Codul de conduită pentru avocații europeni).
Aceasta este cea mai bună definiţie. În prezent însă secretul profesional necesită o protecţie suplimentară şi îmbunătăţită.