În deschiderea festivă a lucrărilor Congresul Avocaților 2018, vă aduc la cunoștință tuturor celor care sunt membri ai congresului, dar mai ales invitaților, că în fiecare an, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, corpul profesional al avocaților, prin reprezentanți desemnați în adunările generale ale celor 42 de barouri, exercită controlul la nivel național, cu privire la activitatea desfășurată în cursul anului trecut, de către organele profesiei, care, alese potrivit legii, își desfășoară activitatea în intervalul dintre congrese și asigură conducerea efectivă a activității UNBR, care, spre deosebire de ceea ce se întâmplă uneori în mediul informațional, nu este o organizație neguvernamentală, asociativă, liberă, ci este o entitate înființată prin lege, organizată prin lege, cu statut de persoană juridică de interes public, în care atribuțiile fiecăreia dintre organele profesiei la nivel central și local sunt strict reglementate de lege.

În consecință, este vorba despre activitatea desfășurată de o organizație profesională legal organizată, una dintre acele organizații naționale ale tuturor țărilor europene care își desfășoară activitatea în cadrul Consiliului Barourilor Europene, care este, la acest congres, onorat de participarea dlui vicepreședinte al Consiliului Barourilor Europene, dl av. Ranco Pelicarič, viitorul președinte al Consiliului Barourilor Europene – nu în anul următor, ci în anul imediat următor – și de către dna avocat Maria Slazak, fostă președinte al Consiliului Barourilor Europene, actuala vicepreședintă a Comitetului Consiliilor Barourilor Europene pentru Europa Centrală și de Est. Au dat curs invitației de a participa la congresul nostru dl ministru Toader Tudorel – avocat suspendat, actualmente ministru al Justiției… Sincer să fiu, dacă, cumva, din lista celor pe care o enumăr în calitate de invitați omit pe cineva, vă cer scuze, dar concomitent, în condiții nu neapărat strict formale n-am reușit să iau decât informații informale. A fost invitat – și cred că a dat curs invitației, nu știu dacă a și sosit – dl vicepreședinte al Senatului, Adrian Țuțuianu… înseamnă că e pe drum, dl președinte al Comisiei Juridice de Numiri, Disciplină, Imunități și Validări a Senatului României, Robert Marius Cazanciuc, dl Procuror General-Adjunct al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, reprezentant al Ministerului Public, dl Licu, prezent aici; dl decan al Facultății de Drept a Universității din București, Flavius Baias, dl director al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, prezent aici; dl Adrian Vascu, președintele Profesiilor Liberale din România, organizație ce reunește toate profesiile liberale din România; este prezentă dna Dana Gîrbovan, președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România; cred – și cu scuze – că ar fi trebuit să ajungă dna judecător Luminița Criștiu-Ninu, în calitate de reprezentant al președintei Curții de Apel București, pesemne că o să ajungă. Sunt prezenți invitați ai UNBR, într-o ordine aleatorie, fără să am, în niciun caz, intenția de a ierarhiza. Au dat curs invitației – și am să dau o citire a listei, fără să cer invitaților să se ridice – dna Andreea Ciucă, președinta Asociației Magistraților din România… Vă mulțumesc. Nu știu dacă a ajuns dna Cristina Rotaru, dna directoare a INM-ului. Într-o ordine pe care iar mă străduiesc să o fac, foștii miniștri Marian Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiției; l-am invitat pe dl Cristian Diaconescu, pesemne că e în vreo emisiune undeva, dar a dat curs invitației, a spus că vine; dl av. Gh. Mușat; dl av. Cazacu Ion; dl fost președinte al Casei Naționale a Avocaților din România, Viorel Pascu, mulțumim pentru prezență; este prezent adjunctul Avocatului Poporului, dna Ecaterina Mirea, reprezentantă a dlui Victor Ciorbea; dna Adriana Simona Lobdă, președintele Camerei Auditorilor Financiari din România, vă mulțumesc; dna Rodica Constantinovici, formator INPPA; dl Dan Lucian Vlădescu, formator INPPA. Sigur, toți, în aplauzele noastre. Iată, am anunțat-o pe dna director al INM, care acum a venit, dna Cristina Rotaru, profesor universitar – mulțumim pentru prezență. Și, evident, e posibil – cu scuzele de rigoare – ca numeroși dintre invitați… Dna Georgiana Iorgulescu, președinta ong-ului cu care suntem parteneri, de altfel, în programe europene. Nu știu, să-i văd pe toți, să-i enumăr, poate cu scuzele de rigoare… încă o dată, nu vreau să păcătuiesc, e și vineri astăzi, cât pot, din memoria vizuală, cred că am reușit să receptez.

Stimați invitați, am să fiu scurt. Mesajul pe care vi-l transmit înainte de deschiderea congresului este foarte simplu. Noi am început congresul azi dimineață la ora 9. Am dezbătut, de la ora 9 până la ora 12:30, una din temele cele mai actuale ale vieții contemporane – o reinterpretare a secretului profesional, limitele acestuia în condițiile în care viața demonstrează, pe zi ce trece, că transparentizarea estompează și limitează treptat garanțiile secretului profesional al avocaților. Am beneficiat de susținerea teoretică și de expertiza celor doi invitați ai Consiliului Barourilor Europene. Sincer să fiu, sunt mulțumit de împrejurarea că am reușit să relatez ceea ce vă relatez și dumneavoastră: Nu există nicio sesizare scrisă, asumată personal de un avocat român, care să fi adus la cunoștința organelor profesiei de la nivel central, UNBR, elemente care țin de încălcarea secretului profesional. Nici măcar fapte sau împrejurări la care avocații, în timpul activităților desfășurate, ar fi fost puși în situația de a-și încălca secretul profesional. Atât de bine apără avocații români secretul profesional. Asta nu înseamnă că în contextul evenimentelor pe care le trăim și în care se desfășoară actualul congres nu este cazul ca avocații români să nu stăruie, în congresul de față, să reitereze împrejurarea că provocările actuale pentru profesia de avocat sunt dintre cele mai puternice și numai prin unitate și solidaritate profesia, împreună cu celelalte profesii juridice, poate să le facă față. Valorile fundamentale ale profesiei noastre sunt atacate; atât printr-o legislație agresivă, adeseori elaborată din considerente care țin de rațiuni ce țin de apărarea interesului general, față de vremurile în care trăim, iar mecanismele prin care sunt protejate drepturile fundamentale – dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil – sunt perturbate sub presiunea unor evenimente dramatice din ce în ce mai frecvente, care schimbă fundamentul priorităților și perspectivelor legislative.

Am văzut deja și trăim deja situații în care putem să declarăm că în România, cât și în întreaga lume, dezastrele sunt cele care conduc la reforme legislative de orice gen. Unele dintre ele sunt importante, dar calificarea tuturor intervențiilor în materie legislativă, ce vizează ocrotirea pe bază de lege a drepturilor fundamentale ale omului, sunt de aceeași importanță. Sub presiunea emoțiilor cauzate de astfel de evenimente, prezumția de nevinovăție, una dintre principalele arme ale apărării, devine adesea o frază lipsită de sens. Oricine este arătat în spațiul public devine suspect în justiție. Este extrem de dificil să dai credibilitate argumentelor pentru clientul tău când el este deja supus oprobriului public prin mass-media sau când este deja condamnat de opinia publică. Un nou tip de justiție se dezvoltă. Este o justiție paralelă, care se desfășoară în afara instanțelor de judecată, în care acuzarea și apărarea conduc un război publicitat, câștigat de entitatea a cărei departament de PR este mai puternică. În acest război, care incită la răzbunare, profesia de avocat este implicit atacată. Avocații sunt în permanență sub presiunea opiniei publice, alături de clienții noștri presupuși vinovați, ca viind singurii vinovați de manipularea justiției. Argumentele raționale și tehnice se estompează sub marea forță a emoțiilor publice. Trăim într-o eră de difuzare instantanee a informațiilor din întreaga lume; nu mai avem timp pentru a ne pregăti apărarea, atunci când avem rechizitoriul direct prezentat în mass-media, înainte de acuzarea acuzațiilor oficiale, în timpul perchezițiilor la care mulțimile asistă în fața casei în cauză, în care adesea sunt deja instalate camerele de luat vederi. Din păcate, chiar și discursul anticorupție și politica din acest domeniu, în unele cazuri…

A fost un moment special creat, în care avocații au demonstrat, într-un prim congres, care sunt efectele deconspirării; care sunt efectele transparentizării; care sunt efectele informării complete a tuturor celor care mânuiesc armele apărării sau ale acuzării, în condițiile în care, iacătă, supravegherea electronică în masă nu poate să fie una dintre acelea care să scape din obiectiv și avocații. De ce? În primul rând pentru că sunt depozitari ai secretelor; ai secretelor încredințate de clienți și adesea, în opinia publică, avocații sunt mai vinovați decât clienții, pentru că înmormântarea unui adevăr încredințat unui avocat este adeseori calificată drept decesul posibilității de acces la informații cu relevanță probatorie pentru întărirea acuzării.

În contextul acesta, care nu poate fi omis de profesia de avocat, am declarat – și declar public –, la cunoștința mea, a UNBR ca for instituțional, nu există niciun fel de înțelegere ocultă, care să fi fost făcută cu entități interesate în ceea ce privește realizarea politicilor din domeniul justiției, în condițiile în care, de fiecare dată, astfel de situații, deocamdată rezultat al unor demersuri jurnalistice neverificate în totalitate oficial, au fost dintre acelea care au fost blamate de către profesia de avocat, prin apeluri publice făcute la ceea ce înseamnă, în primul rând, prezumția de nevinovăție și respectarea strictă a Constituției și a legii în activitatea desfășurată în special în justiție.

Credința în dreptate, încrederea în justiție, deopotrivă elemente care țin de încrederea în profesia de avocat, sunt, în momentul actualului congres, în situația în care atârnă de forța noastră de a reuși să convingem că lucrurile nu pot fi generalizate în mod artificial, nu pot fi explicate public decât după ce sunt, din punct de vedere tehnic, bine lămurite de autorități.

Sub acest aspect, actualul congres și evenimentele care succed acestuia, desfășurate de profesia de avocat sub semnul Centenarului Marii Uniri, vor trebui să demonstreze că există ceva care dăinuiește în timp. Dacă unirea s-a făcut pe terenul de luptă, inclusiv pe terenul de luptă al ideilor, al convingerilor, al posibilității emoționale de a convinge grupuri întregi de intelectuali, inclusiv avocați, să lupte pentru ceea ce acum 100 de ani, în spațiul românesc, a însemnat simbolul realizării unificării naționale, unificarea sufletelor românilor, sub imboldul unor idei ce țin de sfințenia vieții noastre pe acest pământ, printre care și ideea de dreptate, este singura care ne poate izbăvi, astfel încât peste ani să cinstim atât memoria celor care au luptat pentru unificarea reală a statului român, dar mai ales și pentru consolidarea și dezvoltarea sa pe baza regulilor de drept.

Iată mesajul pe care îl transmit, în numele Consiliului UNBR, el este un mesaj înscris în toate documentele congresului, este mesajul pe care am ținut să-l transmit la deschiderea festivă a congresului, având această posibilitate, de a fi martori și eroi a unui congres al avocaților la 100 de ani de la Marea Unire, în condițiile în care, repet ce am și scris, că prima lege, unificatoare, a celor patru provincii alipite după marea adunare națională de la 1 Decembrie 1918, a fost Legea de Unificare a Corpului de Avocați din 1923, rezultatul unor dezbateri serioase într-o profesie de avocat care și-a propus și atunci, și care ne transmite încă de atunci ideea că este nevoie de unitate și solidaritate în corpul de avocați, de onestitate și corectitudine, de un singur jurământ, al tuturor celor care sunt avocați, jurământul de a servi dreptatea, adevărul, valorile fundamentale ale celor pe care îi sfătuim, îi apărăm, îi reprezentăm sau le explicăm care este regula legală în raport de care reușim să dăinuim pe aceste meleaguri.

Doresc succes Congresului și cred, sincer, că Dumnezeu poate să ne ajute dacă avem sufletul curat. Mulțumesc.