Discursul Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, cu ocazia Consiliului UNBR, 04 septembrie 2020
Discursul Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, cu ocazia Consiliului UNBR, 04 septembrie 2020
Bună ziua,
Vă mulțumesc pentru invitația de a adresa câteva cuvinte cu ocazia lucrărilor Consiliului Național al UNBR, prilej cu care voi aborda în linii mari teme care intersectează agenda ministerului, a profesiei de avocat și a justiției în general.
Colaborarea dintre minister și conducerea profesiei a funcționat foarte bine în aceste luni în care cursul firesc al justiției a fost perturbat de impactul măsurilor impuse obiectiv de nevoia de a proteja dreptul la viață și la sănătate al cetățenilor. Le mulțumesc în mod special dlui Președinte UNBR Traian Briciu și dlui vicepreședinte Daniel Fenechiu pentru comunicare, înțelegere, cooperare și fair – play în colaborarea noastră.
Spiritul acestei bune colaborări s-a vădit încă din prima convorbire telefonică pe care am avut-o cu Președintele Briciu, când l-am apelat ca să îi comunic că voi face tot ce ține de minister ca să includem profesia în sfera măsurilor de protecție și de sprijin adoptate de Guvern prin ordonanțele 29, 30 și 70 din 2020. Răspunsul dlui Președinte a fost plin de echilibru și de bun simț, iar această reacție mi-a sporit elanul cu care am pledat cauza unei profesii cheie pentru buna desfășurare a justiției ca serviciu public judiciar.
Au urmat săptămâni de lucru și dialog intens atât cu Președintele Briciu, cât și cu Vicepreședintele Fenechiu, dar și cu alți colegi avocați, al căror travaliu și suport parlamentar a făcut posibilă consolidarea voinței Guvernului de a sprijini profesia de avocat în această perioadă.
E un adevăr și nu mă voi feri să îl spun răspicat: Guvernul PNL Ludovic Orban a sprijinit profesia de avocat și în ce mă privește voi pleda să o sprijine în continuare.
Un alt subiect asupra căruia am cooperat fructuos este „Cartierul pentru Justiție”. Este un proiect inițiat de ministrul Cazanciuc, care a fost sprijinit de către toți miniștrii de Justiție care s-au succedat în funcție și cărora le mulțumesc pe această cale pentru acest lucru.
Am fost din capul locului în favoarea includerii profesiei de avocat în proiect, prin organismele sale de conducere. Aparatul ministerului a studiat aspectele tehnice ale proiectului și a identificat soluția legală și corectă pentru această rezolvare. Este de dorit ca soluția să fie consolidată și la nivel legislativ, iar subiectul va fi inclus în cadrul unui proiect de lege mai larg la care ministerul lucrează, privind infrastructurile judiciare. Vom anunța detalii despre acest proiect în cursul lunii octombrie.
Dragi colegi,
Cu această remarcă trec la un alt subiect, cel al agendei ministerului, pe care o voi atinge în linii mari, socotind natural să comunic profesiei, așa cum am comunicat întotdeauna și CSM, intențiile și proiectele ministerului, în spiritul cooperării loiale dintre instituții, dintre administrație și profesii.
Nu dorim să surprindem pe nimeni, de aceea nu ne ascundem intențiile, o bună guvernare însemnând transparență și predictibilitate.
Începând de săptămâna următoare, ministerul va lansa în dezbatere publică, în etape, mai multe proiecte de lege și politici publice. Voi detalia acest program într-o conferință de presă, săptămâna viitoare. În linii mari, e vorba de proiecte care vizează reguli speciale privind actul de justiție în condițiile speciale generate de Pandemie, precum și un proiect privind ceea ce numim în limbajul comun „Legile Justiției”, dar și de alte instrumente legislative și politici publice adresate Justiției, care vor fi prezentate și lansate în dezbatere publică etapizat, pe măsura finalizării, pe parcursul lunilor septembrie și octombrie. Sunt instrumente la care lucrăm, nu neapărat în liniște, date fiind vremurile, dar în orice caz în tăcere și cu migală, de luni de zile. Aceasta este adevărata agendă a ministerului, nu cea care uneori ne este atribuită.
Spuneam că unul din proiecte vizează reguli aplicabile actului de justiție în condițiile speciale generate de Pandemie, condiții care impun precauții și măsuri de protecție sanitară, de protecție a drepturilor fundamentale la viață și sănătate. În același timp, sunt reguli care sunt menite să salvargdeze drepturile și garanțiile procesuale ce caractezizează actul de justiție modern. Este un proiect la care ministerul a reflectat și a început să lucreze imediat după încetarea stării de urgență, chiar înainte de a fi cerut de unele asociații profesionale ale magistraților, cu care am și discutat de altfel și de la care am primit numeroase idei. Sunt convins că alte idei bune se vor decanta în cadrul procesului de dezbatere publică. În esență, acest proiect vizează utilizarea tehnologiei de comunicare la distanță, inclusiv audio–video, pentru citare, comunicare, audiere, depunere de documente, transmitere de documente și dosare aflate pe rolul instanțelor. Voi detalia prezentarea publică a acestor soluții săptămâna următoare.
Stimați colegi,
Această discuție ne îndreaptă către un subiect mai larg și de o perspectivă care devine din ce în ce mai apropiată, respectiv impactul noilor tehnologii și al inteligenței artificiale asupra justiției și asupra profesiei de avocat, dar și a altor profesii juridice.
Influența noilor tehnologii și a inteligenței artificiale și amprenta ei asupra justiției și avocaturii era inevitabilă, dar Pandemia a grăbit acest fenomen.
Îmi amintesc o discuție profesională pe care am avut-o în vara trecută cu un avocat român care practică într-o firmă internațională, care mi-a descris modul în care folosește deja inteligența artificială în activitatea de documentare, de analiză a documentelor și a depozițiilor de martori.
O simplă cercetare a măsurilor adoptate de unele profesii din alte state occidentale sau nord americane, dar și de organisme precum International Bar Association sau CCBE, arată că fenomenul este în plină dezvoltare și analiză, avocatura internațională fiind deja modelată de acest fenomen obiectiv de neevitat.
Există, desigur, nuanțe în ceea ce privește receptarea și percepția, unghiul de adaptare la aceste dezvoltări tehnologice.
Previzibil, avocatura nord americană este orientată mai degrabă spre îmbrățișarea fenomenului, utilizarea deschisă a noilor tehnologii și, în paralel, pregătirea profesională a avocaților. În esență, orientarea lor merge spre trei direcții: 1) reglementarea modului de folosire a acestor tehnologii în profesie; 2) imaginarea unor noi metode, practici și uzanțe inclusiv în relația client-avocat; 3) includerea în pregătirea profesională a avocaților a practicilor și dexterităților profesionale de a folosi noile tehnologii și inteligența artificială.
Ba chiar mai mult, unele barouri au inclus în regulile interne ale profesiei ca obligație această pregătire. Spre exemplu, American Bar Association a aprobat schimbarea Regulilor de Practică Profesională încă din 2012, în sensul că avocatul are datoria profesională să fie competent, nu numai în ceea ce privește cunoștințele juridice și aplicarea acestora în practică, dar competent și în tehnologie.
De asemenea previzibil, CCBE abordează subiectul subliniind importanța salvgardării principiilor fundamentale și tradiționale ale profesiei, a regulilor care guvernează relația client-avocat și a drepturilor fundamentale ale omului.
Aș cita aici ”Răspunsul CCBE la consultarea Cărții Albe a Comisiei Europene asupra inteligenței artificiale din 5 iunie 2020”, regăsit pe siteul CCBE,
sau documentul IBA privind ”Practica dreptului în noua normalitate”, regăsit pe siteul organizației,
https://www.ibanet.org/Article/NewDetail.aspx?ArticleUid=0CF82CEF-CB18-4AA0-9ED4-41948D101223
sau, de asemenea, documentul IBA privind ”Transformarea Digitală și drepturile omului”, regăsit și acesta pe siteul organizației.
https://www.ibanet.org/Article/NewDetail.aspx?ArticleUid=8609A7A3-215E-4CB8-8CA1-41A3850218BA
Însă dincolo de nuanțele de abordare și de percepții, nimeni nu mai poate ignora sau respinge noua realitate: digitalizarea este aici, noile tehnologii sunt aici, în curând inteligența artificială va fi aici. Prin ”aici” în sensul prezentului discurs înțeleg actul de justiție și actul avocațial.
Cum spune un document OECD, referindu-se la impactul tehnologiilor asupra procesului de elaborare, adoptare și aplicare a legilor, un alt domeniu ce va cunoaște prefaceri profunde sub impactul tehnologiei, în timp ce digitalizarea începe să acopere procesele de elaborare legislativă și de aplicare a legii, realitatea căreia i se consacră legislația este în mare măsură analogă.
Această tensiune dintre digital și analog în organizarea actului de justiție este, de altfel, prima care se va face simțită, odată cu inițierea programelor de digitalizare la care Ministerul Justiției lucrează, de asemenea.
În ce direcție va merge profesia de avocat din România, va depinde de deciziile pe care le veți lua dumneavoastră.
Eu pot doar să vă spun care sunt proiecțiile Ministerului Justiției. Vom trece treptat la digitalizare, în pas cu deciziile luate la nivelul Consiliului JAI și, în general, la nivel european, în pas cu cerințele publicului și ale profesiilor juridice, în pas cu capacitatea noastră instituțională de a lansa și finaliza acest proces, de a ne adapta la noua realitate.
În același timp, avem intenția de a prezerva nealterate drepturile și libertățile fundamentale, garanțiile procesuale, esența actului de justiție, care nu poate fi redus la un simplu transfer de impulsuri electronice în cadrul unor rețele digitale de transmitere, stocare și creare de baze de date, eventual analizate de inteligența artificială.
Justiția este în același timp crucea și salvarea ultimă a oricărei societăți organizate, iar umanismul este mantia și mantra ireductibilă a actului de justiție, fie el și desfășurat pe alocuri digital.
Modernitatea tehnologică nu poate anihila și nu trebuie să anihileze acest caracter umanist al dreptului și practicii sale, al actului de justiție și actului avocațial, și corelativ rolul prevalent, determinant și de ultimă instanța al magistratului și avocatului în actul de justiție, respectiv actul avocațial.
În concluzie, mă pronunț pentru un act de justiție facilitat de tehnologie, nu preluat de tehnologie.
Dragi colegi,
Până când noua realitate digitală se va instala, trebuie să gestionăm realitatea prezentă. Ori, această realitate ne prezintă unele fațete supărătoare pentru profesia de avocat.
În continuare, profesia de avocat este parazitată și atacată prin practici neloiale și nelegale, unele aflate clar în sfera dreptului penal.
Această realitate persistă de ani de zile și afectează grav profesia de avocat și, prin aceasta, buna desfășurare a Justiției.
Este motivul pentru care în repetate rânduri, în calitate de ministru, atât în mandatele trecute, cât și în mandatul prezent, am semnalat public acest flagel și nevoia ca Justiția să îi pună capăt, în interesul bunului său mers și în interesul cetățenilor.
Rezultatul este însă dezămăgitor. Eficiența parchetelor în a cerceta și inculpa acest fenomen este practic nulă. Eu cred că ne confruntăm de fapt cu o problemă de înțelegere a importanței fenomenului, ceea ce mă determină să explic și mai pe îndelete Ministerului Public că aici nu este vorba de un moft, nu este vorba de un favor, ci de fapte grave care se cer analizate și cercetate.
Nu se poate practica fără drept profesia de avocat, nu se poate uzurpa calitatea de avocat, nu se poate insera un fals avocat în actul de justiție! O spune clar legea! Nu la fel de clar reacționează parchetele și justiția. Dar lucrurile nu pot rămâne în optica mea la acest stadiu al dezamăgirilor. Sunt dezamăgit, dar și determinat. Voi convinge Ministerul Public să se aplece serios asupra protecției profesiilor juridice, implicit asupra profesiei de avocat.
Dincolo de acest subiect, fenomenul ofertei online de servicii avocațiale de persoane care nu au această calitate, se cere la rândul său reglementat, iar Ministerul Justiției va fi deschis propunerilor venite dinspre profesie.
În încheiere, aș vrea să vă asigur încă odată de buna mea credință și de bunele intenții în cadrul acestei cooperări, în limita propriilor atribuții și competențe legale ale Ministerului Justiției și să vă urez succes în trecerea cu bine a profesiei în era digitală, în dezvoltarea acesteia și în protejarea drepturilor și intereselor fundamentale ale cetățenilor.
Vă mulțumesc.