În 25 octombrie, Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul București au găzduit masa rotundă cu tema Rolul avocaților în vremuri de război. Relocarea afacerilor, ca parte din evenimentele anuale dedicate Zilei Europene a Avocaților. Alături de lideri ai profesiei și de avocați care s-au implicat în problemele refugiaților ucraineni, au participat la discuții reprezentanți ai societății civile și ai Guvernului României.

Av. dr. Traian Briciu, Președintele UNBR, a punctat în cuvântul introductiv rolul puternic pe care l-au avut avocații prin acțiunile umanitare din ultimele luni, dar și prin sprijinul în activitățile de relocare a afacerilor din zone afectate de război.

Traian Briciu: Este evident că economia se schimbă în contextul unui conflict armat, iar cel mai important element al schimbării economice dintr-o țară aflată în conflict este relocarea afacerilor. Discuția de astăzi este în ce măsură societatea românească, societatea economică românească, societatea juridică românească este pregătită pentru a capta o parte semnificativă a fenomenului relocării afacerilor care este clar că a început și probabil că se va mări în contextul duratei conflictului.

Av. dr. Ion Dragne, Decanul Baroului București, a vorbit despre al optulea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care include restricții pentru avocați în ceea ce privește acordarea asistenței juridice guvernului rus, persoanelor juridice, entităților sau organismelor stabilite în Rusia (Regulamentul 1904  al Consiliului Uniunii Europene publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în 6 octombrie 2022: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32022R1904).

Ion Dragne: Măsura, pe lângă faptul că produce prejudicii importante exercitării profesiei, creează un precedent periculos. Până în 2022 nu a existat o reglementare europeană care să interzică exercitarea profesiei de avocat în beneficiul niciunei persoane. La Baroul București am avut cereri din partea avocaților care după 28 februarie ne-au întrebat dacă există vreun risc ca să presteze activități de asistență juridică în beneficiul unor cetățeni ai Federației Ruse sau a unor societăți deținute de resortisanți ruși. Consiliul Baroului București a răspuns în unanimitate că nici vorbă, că  exercitarea profesiei de avocat este un drept și al vinovatului și al nevinovatului.

Restricțiile impuse prin Regulamentul 1904 din 2022 reprezintă un regres al ordinii de drept, al democrației în Uniunea Europeană, regres care trebuie cât de repede înlăturat.

Av. dr. Remus Borza, consilier onorific pe probleme economice în Guvernul României a precizat că în primele 9 luni ale anului 2022 valoarea investițiilor străine directe (ISD) a fost înregistrată la valoarea de 7,2 miliarde de euro și că este posibil ca până la finalul anului să se înregistreze un record absolut de 10 miliarde de euro ISD în România.

Remus Borza: În momentul acesta, chiar la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, în cadrul direcției speciale de investiții străine, Invest România cum este cunoscută, există cinci solicitări de relocare de business-uri din Ucraina și una din Belarus, cu o valoare de 300 de milioane de euro, în zona de industrie a mobilei, petrochimică, IT și agricultură.

Av. Cornel Popa, Partener Țucă Zbârcea și Asociații a semnalat, raportat la cel mai recent  la Regulament european (Regulamentul 1904  al Consiliului Uniunii Europene de modificare a Regulamentului (UE) nr. 833/2014 privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina), care sunt cele mai dăunătoare tendințe care creează breșe periculoase în exercitarea liberă a profesiei de avocat. Prima tendință este aceea de a a asimila rolul avocatului cu rolul jucat de alți prestatori de servicii comerciale și profesionale.

Cornel Popa: Este o tendință foarte dăunătoare pentru că rolul unui avocatului nu poate fi asimilat cu cel al unui prestator de servicii obișnuite și nici măcar cu activitatea unui prestator de servicii care provine din zona liber profesioniștilor. Rolul avocatului este să ofere justițiabililor și oricărui cetățean, oricărei entități juridice, accesul la interpretarea legii și la aplicarea acesteia. Este un rol de natură constituțională, fără de care drepturile și libertățile constituționale rămân o literă moartă.

A doua idee este una care vine din altă extremă a perceperii rolului avocatului în societate. De foarte multe ori, la nivel de public general, dar și la nivel de anumite autorități care se ocupă de aplicarea legii, rolul avocatului este asimilat până la egalizare cu rolul clientului.

Av. Daniela Zaharia – Mănescu, Baroul București a vorbit despre evoluția problemelor legate de azil și migrație în România din perspectivă practică.

Daniela Zaharia -Mănescu: Din păcate, de la începutul războiului și până acum, problemele legate de azil și migrațiune s -au înmulțit.   
Suntem într-o situație în care există un risc foarte mare ca acești cetățeni din Ucraina care rămân pe teritoriul statului nostru, indiferent de tipul de protecție oferită, să fie victime ale unor abuzuri și victime, mai grav, ale traficului de persoane. Și asta pentru că marea majoritate sunt, fie minori neînsoțiți, fie femei singure sau femei însoțite de copii. Fac parte exact din categoria persoanelor vulnerabile, iar acestea sunt cele mai expuse la aceste infracțiuni.

Simona Popa, Consiliul Național Român pentru Refugiați, a punctat cele mai recente întrebări din partea refugiaților, atât în chestiuni legate de relocarea afacerilor, cât și în probleme curente legate accesul pe piața forței de muncă și prestarea de activități economice. De asemenea, a precizat că CNRR desfășoară activități de consiliere pe partea de integrare în București (Romexpo),Constanța, Galați, Iași și Suceava.

Simona Popa: Ca profil al acestor persoane, trebuie remarcat că sunt diferiți de acei refugiați sau persoane cu protecție subsidiară veniți din alte zone ale lumii. Majoritatea celor care vin din Ucraina au studii superioare, majoritatea erau încadrați în muncă în țara de origine și, după cum bine s-a punctat, majoritatea sunt femei, însoțite de copii, de persoane vârstnice sau de persoane cu dizabilități. Lucrul acesta impactează destul de mult asupra accesului lor pe piața forței de muncă.

Av. Florin Andreicuț, Decanul Baroului Maramureș: Activitățile umanitare s-au desfășurat în mod direct prin achiziția de către UNBR a echipamentelor medicale cu care a fost dotat un centru spitalicesc din Solotvino, localitate unde avem o comunitate foarte mare de români, de peste 37 de mii de români. Era nevoie de această aparatură medicală pentru că spitalele din regiune sunt suprasolicitate din cauza numărului mare de persoane relocate care nu au dorit să tranziteze granița Ucrainei și au rămas pe teritoriul ucrainean. Discutăm în mod special de bătrâni și copii sau persoane cu grave probleme de sănătate.

Următoarea acțiune care vizează zona Solotvino, Cernăuți și Herson este transbordarea, în săptămânile următoare, a trei ambulanțe care au fost achiziționate de către UNBR.

Florin Pârvu, Consul al României în Solotvino

Sunt 400 de mii de persoane strămutate care beneficiază de sprijinul acordat de UNBR fie prin achizițiile de aparatură medicală, alimente și bunuri de primă necesitate pentru copii, fie că vorbim de autoutilitarele aduse în zonă.

La nivelul administrațiilor regionale și a comunității românești de aici, UNBR e văzut ca un exemplu de solidaritate atât față de cetățenii ucraineni cât și față de etnicii români.

Evenimentul a fost moderat de Daria Niculcea, partener media Juridice.ro

Acces transmisiune video: https://www.facebook.com/JURIDICE.ro/videos/517508836586086

Acces FOTO:

https://photos.google.com/share/AF1QipNoiQjJaSebyAxmPI7WUWLwz9FJeW_u74ifd3AkCkMVw8po865Me83hEfCewzBuGw?key=TU1CYTNTNUdXeGxrVFBqdmM0bVc5V3N5RVJocjNB

Acces site UNBR:

https://www.unbr.ro/masa-rotunda-rolul-avocatilor-in-vremuri-de-razboi-relocarea-afacerilor-eveniment-organizat-de-uniunea-nationala-a-barourilor-din-romania-si-baroul-bucuresti-marti-25-octombrie-2/