CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
(Dezlegarea unor chestiuni de drept în materia aplicării legii penale mai favorabile)

(Decizia Inaltei Curţi de Casaţie si Justiţie nr 12 din 02 Iunie 2014, Dosar nr. 13/1/2014/HP/P, publicată în Monitorul Oficial nr. 0507 din 08.07.2014)
În esenţă, problema cu a cărei dezlegare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este aceea dacă noua incriminare a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 din noul cod penal, dezincriminează sau integrează cazurile de pluralitate constituită de infractori care nu îmbracă forma unui grup organizat, incriminate de art. 323 vechiul cod penal sau de art. 8 din Legea 39/2003 (în reglementarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 şi Legea nr. 255/2013).
Răspunsul ICCJ este că elementele constitutive ale acestor fapte se regăsesc în noua reglementare penală, nefiind dezincriminate.
Art. 323 din Codul penal din 1969
“Asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni
Fapta de a se asocia sau de a iniţia constituirea unei asocieri în scopul săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni, altele decât cele arătate în art. 167, ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asocieri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani, fără a se putea depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea ce intră în scopul asocierii”.
Art. 7 din Legea nr. 39/2003
„(1) Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.”
Art. 8 din Legea nr. 39/2003
”Iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este, potrivit prezentei legi, un grup infracţional organizat, se pedepseşte, după caz, potrivit art. 167 sau 323 din Codul penal.”
Art. 367 Noul Cod Penal “Constituirea unui grup infractional organizat”
(1) Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice forma, a unui astfel de grup se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Cand infractiunea care intra in scopul grupului infractional organizat este sanctionata de lege cu pedeapsa detentiunii pe viata sau cu inchisoarea mai mare de 10 ani pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(3) Daca faptele prevazute in alin.(1) si (2) au fost urmate de savarsirea unei infractiuni, se aplica regulile privind concursul de infractiuni.
(4) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevazute in alin.(1) si (2), daca denunta autoritatilor grupul infractional organizat, inainte ca acesta sa fi fost descoperit si sa se fi inceput savarsirea vreuneia dintre infractiunile care intra in scopul grupului.
(5) Daca persoana care a savarsit una dintre faptele prevazute in alin.(1) – (3) inlesneste, in cursul urmaririi penale, aflarea adevarului si tragerea la raspundere penala a unuia sau mai multor membri ai unui grup infractional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.
(6) Prin grup infractional organizat se intelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumita perioada de timp si pentru a actiona in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni.

ICCJ constată că acţiunile care reprezintă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzut de art. 367 din Codul penal, respectiv iniţierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea, sunt identice cu acţiunile care constituiau elementul material al infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) şi art. 8 din Legea nr. 39/2003 şi art. 323 din Codul penal anterior. Singura modificare operată de către legiuitor faţă de textul din art. 7 raportat la art. 2 lit. a) teza I din Legea nr. 39/2003 îl reprezintă extinderea sferei noţiunii de grup infracţional organizat, care până la intrarea în vigoare a noului cod penal,era limitată la infracţiunile grave. Astfel, în concepţia noului Cod penal, grupul infracţional organizat are ca scop comiterea uneia sau mai multor infracţiuni, spre deosebire de dispoziţiile art. 2 lit. a) teza I din Legea nr. 39/2003, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 187/2012, când aceasta era limitată la comiterea unei „infracţiuni grave” în sensul art. 2 lit. b) din Legea nr. 39/2003, fiind totodată eliminată şi condiţia ca grupul să fi fost constituit pentru a obţine un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
De altfel, după cum rezultă din expunerea de motive a noului Cod penal, voinţa legiuitorului a fost să renunţe la paralelismul existent înainte de intrarea sa în vigoare între textele care incriminează acest gen de fapte (grup infracţional organizat, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, complot, grupare teroristă) în favoarea instituirii unei incriminări cadru – constituirea unui grup infracţional organizat – cu posibilitatea menţinerii ca incriminare distinctă a asociaţiei teroriste, dat fiind specificul acesteia. De asemenea, potrivit expunerii de motive a Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, explicaţia abrogării vechilor dispoziţii ale art. 7-10 din Legea nr. 39/2003 constă în faptul că ipotezele reglementate de legea specială se regăsesc în incriminarea din art. 367 din Codul penal.
(Textul integral al Deciziei ICCJ nr 12 din 02 Iunie 2014 AICI)