Interpretări ÎCCJ cu privire la aplicarea sancțiunii nulității absolute a măsurii de concediere şi a deciziei de concediere pentru neacordarea preaviz cu durata minimă
Interpretări ÎCCJ cu privire la aplicarea sancțiunii nulității absolute a măsurii de concediere şi a deciziei de concediere pentru neacordarea preaviz cu durata minimă
*Decizia ÎCCJ nr.8 din 08 Decembrie 2014 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 78 din Codul muncii cu referire la art. 75 alin. (1) din acelaşi cod, neacordarea preavizului cu durata minimă prevăzută de art. 75 alin. (1) din Codul muncii, republicat, respectiv cu durata cuprinsă în contractele colective sau individuale de muncă, dacă aceasta este mai favorabilă angajatului, atrage nulitatea absolută a măsurii de concediere şi a deciziei de concediere (dosarul nr. 7/2014), publicată în Monitorul Oficial nr. 0138 din 24.02. 2015
ÎCCJ – Completul competent să judece recursul în interesul legii a admis recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa şi a stabilit că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 78 din Codul muncii cu referire la art. 75 alin.1 din acelaşi cod, neacordarea preavizului cu durata minimă prevăzută de art. 75 alin.1 din Codul muncii republicat, respectiv cu durata cuprinsă în contractele colective sau individuale de muncă, dacă aceasta este mai favorabilă angajatului, atrage nulitatea absolută a măsurii de concediere şi a deciziei de concediere.
Art. 78. Concedierea dispusa cu nerespectarea procedurii prevazute de lege este lovita de nulitate absoluta.
Art. 75. (1) Persoanele concediate in temeiul art. 61 lit. c) si d), al art. 65 si 66 beneficiaza de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucratoare.
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 76 lit.b din Codul muncii raportat la dispoziţiile art. 78 din acelaşi cod, lipsa, din cuprinsul deciziei de concediere, a menţiunii privind durata preavizului acordat salariatului nu este sancţionată cu nulitatea deciziei şi a măsurii concedierii, atunci când angajatorul face dovada că i-a acordat salariatului preavizul cu durata minimă prevăzută de art. 75 alin.1 din Codul muncii sau cu durata prevăzută în contractele colective sau individuale de muncă, în ipoteza în care aceasta este mai favorabilă angajatului.
Art. 76. Decizia de concediere se comunică salariatului în scris și trebuie să conțină în mod obligatoriu:
(…)
b) durata preavizului;