Lucian-Bernd Săuleanu – Despre alegerile din Baroul Dolj martie 2019

Mă văd nevoit să transmit acest punct de vedere, fără a încerca în vreun fel să abuzez de timpul și disponibilitatea dvs., însă aceste alegeri au născut mai multe patimi ca oricând.

Am gândit acest material nu cu gândul de a fi pernicios, ci pentru a oferi informații suplimentare, care decurge fie din obligația mea de a le pune la dispoziția dvs, fie din dreptul meu de a încerca să mă apăr acolo unde criticile au avut alt scop.

Cu toate că alegerile pentru demnitatea de decan al Baroului Dolj ar trebui să fie un moment de dezbatere în interiorul profesiei, o ocazie pentru susținerea unor programe sau activități menită să ajute avocații, într-un cuvânt un moment de bucurie care să cristalizeze coordonatele următorului mandat,constat cu amărăciune că aceste alegeri, pentru prima dată, au devenit mai degrabă importante pentru anumiți politicieni locali, că atacurile la persoana mea în presa locală au devenit mijloc de manipulare, iar parte din propunerile contracandidaților, în loc să fie concrete și pozitive, mai mult se cantonează în zona ironiei și sunt chiar lipsite de finalitate.

Nu am crezut și nici nu cred că alegerile de la barou trebuie să fie obiect de dezbatere publică, așa încât am refuzat toate solicitările de la studiourile locale TV venite în această perioadă, fiind convins că discuțiile trebuie purtate doar cu colegii și doar în interiorul profesiei.

De asemenea, cred că intrarea într-o campanie este nepotrivită pentru profesia noastră din perspectiva caracterului periodic pe care îl implică, iar numai preocuparea constantă a candidaților este o garanție pentru avocați că într-adevăr cei care sunt aleși pot să apere drepturile și interesele lor.

Nimeni și nimic nu-i împiedică pe candidați ca în perioada dintre alegeri, timp de patru ani, să aibă o atitudine proactivă, să formuleze propuneri sau cereri către organele profesiei, să susțină proiecte sau dacă dacă au dubii să și le exprime sau să solicite informații suplimentare, adică într-un cuvând să se implice.

Colegii candidați trebuie să își dorească să lucreze în echipă și să participe la activitățile consiliului și baroului, căci altfel își conturează o imagine distorsionată cu privire la activitatea decanului sau baroului, cum este și cazul de față.

În încercarea de a oferi anumite lămuri, încerc să le iau pe rând:

1. Se susține lipsa de transparență cu privire la Rapoartele și situațiile financiare cum că din 2015 nu au mai fost publicate. Fals: toate rapoartele au secțiunea Situație financiară. Au fost publicate și rapoartele si Situațiile financiare în fiecare an pe contul avocatului, toți avocații având acces în măsura în care se accesează. S-a apreciat că publicarea pe site a unor astfel de informații interne nu se justifică. În fapt, candidatul care a făcut această alegație nu are contul activat. La sediul baroului se află și exemplare tipărite. Nu s-au solicitat în ultimii patru ani informații suplimentare sub acest aspect.

2. ”Trecerea în revistă …a ședințelor consiliului este edificatoare: un nume se detașează în tot și toate” și se continuă ”nu am putut identifica vreo situație în care inițiativele să nu fie aprobate în unanimitate” . Adică, cu alte cuvinte, supărarea ar fi că nu este în regulă că eu în calitate de decan, fac informări și propuneri în mod constant, iar consiliul votează punctele de pe ordinea de zi în unanimitate. Trecând peste malițiozitatea formulării, este normal ca decanul să facă propuneri și informări căci acesta este rolul legal, asigură conducerea executivă a baroului, ordonanțează cheltuieli, se sfătuiește în cadrul consiliului. Nimeni și nimic nu a împiedicat vreun avocat sau candidat  să facă propuneri către Consiliul Baroului Dolj. Că se iau și uneori decizii și hotărâri în unanimitate, nu poate decât să bucure, căci dovedește că propunerile sunt viabile, discutate în cadrul consiliului, că cei aleși în acest organ al profesiei își asumă ca echipă conducerea baroului. Sugerez ca respectivul candidat să înțeleagă rolul acestui organ profesional și ar fi fost de preferat să dorească să candideze și pentru demnitatea de consilier, în felul acesta obținând în mod direct informații legate de activitatea baroului, nu doar să presupună, putând să facă propuneri și să fie mai aproape de problemele baroului timp de patru ani.

3. Privitor la necesitatea unor informații suplimentare și citez ”dacă există sau nu un excedent și care este acesta…să cunoască chiar elemente mai concrete, ca de exemplu despre sumele care se dăruiesc de Baroul Dolj pentru busturi la Sălaj și dacă Baroul a fost finanțat ca urmare a unui proiect european…care este contribuția Baroului Dolj, beneficiile”

Toate aceste elemente concrete de care se face vorbire rezultă din parcurgerea Bugetului de Venituri și Cheltuieli aprobate anual de Adunarea Generală. Apoi, există organe ale profesiei așa cum reglementează Legea nr. 51/1995 cărora le sun prezentate toate aceste elemenete concrete (proiecte, activități, plăți) și aprobate, în speță de consiliul baroului, apoi verificate de comisia de cenzori. Nu se poate dilua activitatea acestor organe și să încărcăm activitatea avocaților cu atribuții delegate unor organe statutare și unor persoane mandatate chiar de ei să îndeplinească aceste activități. Dacă există dubii se pot solicita informații suplimentare, poate sesiza consiliul etc, însă în ultimii patru ani nu există astfel de cereri.

Cu privire la ”busturile pentru Sălaj”, în primul rând, de menționat că nu este vorba de busturi, ci doar de o contribuție financiară votată de consiliul Baroului Dolj pentru refacerea Casei Memoriale Iuliu Maniu, proiect la care au contribuit mai multe barouri din țară, în considerarea personalității și contribuției la realizarea Marii Uniri, dar și a calității de avocat pe care a avut-o. Suma a fost de 10.000 lei si informația afișată pe site-ul Baroului Dolj la sedința din 18 aprilie 2018, dar și ca știre pe 19 aprilie 2018.

Referitor la Proiectul Transfrontalier informațiile financiare se regăsesc în Situațiile Financiare. În plus informații au fost comunicate în cadrul conferințelor de presă organizate la sediul baroului în zilele de  02.05.2017, 26.07.2018, 25.09.2018, 04.10.2018, ocazie cu care s-au comunicat și în scris, dar și postat date concrete privind acest proiect. Informații privind contribuția și beneficiile le puteți să găsiți și în raportul publicat de mine Patru ani de decanat(tipărirea achitată din sursele subsemnatului)  la paginile 188-189.

4. Se apreciază că ”se impune realegerea altei măsuri în relația cu UNBR….ultimele trei adunări au fost dominate de acest subiect în care ni s-a subliniat cât de rău este UNBR…negarea oricăror beneficii a relației cu UNBR au fost făcută cu vehemență…s-a trecut sub tăcere că încă din toamna anului trecut la nivelul UNBR au fost inițiate demersuri în favoarea creșterii onorariilor minimale, concretizate la începutului acestui an”

Atât eu, cât și dl. av. Ion Turculeanu, abordând aceste subiecte nu am dorit și nici nu dorim o relație tensionată cu UNBR, ci doar ca drepturile barourilor și ale avocaților să fie respectate. Noi doar subliniem că această structură profesională s-a atomizat și depărtat de realitățile avocaturii, iar că avocații din Dolj, care contribuie prin Baroul Dolj la bugetul Uniunii, anual, cu aproximativ 80.000 lei, trebuie să cunoască activitățile pe care aceasta le face în beneficiul lor. Atât timp cât noi nu avem informații concrete privind activitatea acestor organe ale profesiei (și am făcut multe cereri în acest sens), am dat multe exemple de ineficiență a instituțiilor centrale, este normal să fim exigenți în relația cu ele. Noi reprezentăm în Consiliul UNBR atât Baroul Dolj, cât și avocații din Dolj, așa încât orice activitate trebuie să fie în favoarea celor pe care îi reprezentăm. Modificarea Legii nr.51/1995 raportat la contextul actual este o prioritate pentru profesie ,însă așa cum o dorim noi, iar nu cum dorește UNBR.

Cu totul falsă afirmația că respectivele onorarii s-ar fi mărit urmare a demersurilor UNBR. Întâi de toate discutăm de onorariile pentru oficii (nu minimale), mai apoi, dimpotrivă, tocmai că UNBR nu a făcut nimic timp de 3 ani, Baroul Dolj, alături de alte barouri (în final 14 barouri, Memoriul este publicat pe site) au făcut demersuri în 2018, urmate de un protest, acțiuni finalizate cu întâlnirea de la Comisia pentru abuzuri din Senatul României din 12 februarie 2019 (la care am participat eu si dl. av. Ion Turculeanu), iar negocierile pe dispozițiile Protocolului au avut loc la Ministerul Justiției în data de 13 februarie 2019 (am participat eu, alături de decanii Barourilor Timiș- Sergiu Stănilă, București-Ion Dragne, Președintele UNBR-Gh. Florea și vicepreședintele UNBR Petruț Ciobanu).

5. Se afirmă că ”este esențial ca în adunările generale trebuie dezbătute problemele de pe ordinea de zi privitoare la activitatea curentă și de perspectivă…tatonarea pe un subiect nu este în beneficiul profesiei. Îmbunătățirea realației cu instituțiile publice …să nu ne rezumăm la cumpărarea unui aparat de aer condiționat (de altfel, nefuncțional) la PMS Craiova, nici la un anunț că decanul singur sau însoțit urmează să meargă la ședințele trimestriale, ci să acționeze mai concret (dese situațiile în care ședințele durează până seara târziu….). Trebuie ca pe agenda unor astfel de ședințe doleanțele noastre să fie expuse explicit…”

De acord să avem dezbateri și la barou și în adunările generale, dar și în întâlnirile intermediare de la barou (s-au organizat mai multe ședinte pe teme de actualitate profesională), standard pe care eu și consiliul le-am atins, iar ele nu au fost formale așa cum se sugerează. Tocmai în aceste întâlniri am solicitat și dezbătut aspecte concrete, contactând constant reprezentanții instanțelor pentru rezolvarea problemelor curente. Colegii au fost rugați, inclusiv pe newsletter și site să ne comunice problemele ivite tocmai pentru a le prezenta în cadrul ședințelor cu instanțele, ceea ce am și făcut. Din păcate din partea persoanei care face astfel de alegații nu am primit nici eu, nici la consiliul baroului solicitări, propuneri în acest sens, iar eventuala dorință de a face parte din consiliul baroului ar fi ajutat-o să rezolve în beneficiul colegilor astfel de neajunsuri.

Se sugerează că nu am fi avut relații cu celelalte instituții, alegație asupra căreia nici nu mă opresc, zecile de corespondențe, întâlniri, mese rotunde etc fiind dovada implicării noastre. Se dă ca exemplu un aer condiționat montat în 2015 chiar la cererea colegilor avocați, dar se trec cu vedere multe alte investiții sau îmbunătățiri. Că nu mai funcționează, nu cred că e vina decanului sau consiliului, iar la prima informare asupra unei situații am si intervenit. În locul unei critici răutăcioase, mai util ar fi fost un telefon la barou sau un sms și se rezolva acest neajuns, de care apropos fiind iarnă, cred se cunoștea de anul trecut. De reținut că decanul, consilierii sau angajații pot să facă ceva pentru dvs în măsura în care uneori sunt și ajutați cu informații;  este ceea ce se cheamă disponibilitatea de a face parte dintr-o echipă.

Privitor la problema timpilor pierduți în instanță de către avocați, esențială și reală,  în mod constant am invocat aceste neplăceri, cele mai multe din ele cauzate de inerția instanțelor, motiv pentru care barourile la care am făcut trimitere, inclusiv Baroul Dolj am făcut demersuri la nivel central, sens în care pe ordinea de zi a Comisiei pentru abuzuri și Petiții din Senatul României se află și această problemă a orelor și timpilor de judecată (pe lângă celelalte două deja soluționate, respectiv accesul cu telefoane mobile și onorariile din oficiu).

6. Să conlucrăm cu barouri prin proiecte comune, concrete, renunând la ”cooperarea” care se rezumă la invitații formale pentru evenimente formale. Practica ”bifării” unor acțiuni nu oferă nicio perspectivă benefică.

Nu se indică nici un eveniment în concret pentru a putea să informez corespunzător, dar nu observ nici vreo propunere de proiect comun care să nu fie din gama celor formale sau bifate.

Nu înțeleg de ce Poiectul Transfrontaliei cu Baroul Vidin a fost formal în condițiile în care avem și beneficii materiale, cheltuieli acoperite, colegi din ambele barouri au interacționat și participat la activități comune? De ce a fost formală colaborarea cu Baroul Olt cu care am făcut mai multe evenimente comune/conferințe, am participat la ședințele lor de consiliu? Chiar nu pricep de ce conlucrarea cu Baroul Chișinău este formală în contextul Centenarului am încercat o apropiere concretă, participarea la evenimente, încercăm să refacem arhiva Baroului Chisinău din perioada interbelică, o școală de vară cu stagiarii din ambele barouri? De ce sunt văzute ca lipsite de sens relațiile la nivelul Federației Barourilor din Europa și încercarea de menține colaborarea, contacul cu reprezentanții acestora prin platforma Eastern Bars Network?

Nu este normal ca decanul să participe dacă este invitat de alți confrați la evenimentele Barourilor Alba, București, Timiș, Argeș, Gorj etc, tocmai pentru a reuși să avem un schimb de idei, de a găsi soluții sau a ne uni eforturile?

7. Convocarea unei Adunări Generale Extraordinare pentru: clarificarea situației Vilei Themis, evaluarea achiziționării unui nou sediu, eliminarea indemnizațiilor pentru toate funcțiile din Baroul Dolj, reducerea personalului administrativ, crearea unei entități de întrajutorare

De acord cu discutarea unor subiecte concrete și în Adunarea Generală și în Consiliul Baroului, însă formulări de genul ”clarificarea situației Vilei Themis” te duce cu gândul că sunt probleme, în condițiile în care cei doi consilieri responsabili, Bogdan Mihăloiu și Mihai Popescu, au întocmit rapoarte și propuneri, inclusiv deplasări la vilă, aceasta este administrată de aceeași persoană de mai bine de 10 ani, fiind făcute investiții importante, iar în 2018 a avut un profit brut de  de 11.627,88 lei, capitalurile proprii de 47.180,89 lei, iar în contul bancar  80.910,55 lei, Baroului Dolj revenindu-i în 2019 suma de 30.000 lei cu titlu de dividende și restituire credit. Da, este nevoie de eficientizare, ceea ce Consiliul Baroului a și încercat, inclusiv oferirea spre închiriere. Vila nu a beneficiat din 2006 de îmbunătățiri, iar la acel moment din păcate mare parte din fonduri au fost deturnate.Activitatea vilei se află pe agenda constantă a Consiliului Baroului.

Achiziționarea unui nou sediu nu este nici necesară, nici posibilă din punct de vedere financiar. Nu este necesară întrucât sediul actual corespunde volumului de activitate, cu atât mai mult cu cât numărul avocaților a scăzut (în ultimii patru ani 94 de avocați radiați și suspendați pentru incompatibilitate). Pe agenda consiliului a fost identificarea unei soluții pentru mărirea spațiului, având în vedere nevoia unui spațiu pentru arhivă și a unei săli corespunzătoare pentru ateliere, propunere care este avută în vedere.

Eliminarea indemnizațiilor (300 lei pentru consilieri, 400 lei prodecanul si 500 lei decanul) a fost pe ordinea de zi a Adunării Generale din 19 martie 2016, însă acestea au fost aprobate de colegii avocați. Aceeași propunere de eliminare a fost pe ordinea de zi a ședinței Consiliului din 14 mai 2015, însă a fost respinsă (a se vedea procesele verbale).

Reducerea personalului este imposibilă, organigrama nefiind modificată din 2011 (8 salariați în sediu si 2 salariați la xerox), în condițiile în care volumul activităților birocratice a crescut foarte mult, în multe zile salariații stând peste programul de lucru, iar majoritatea salariaților (mai exact 8) au salariul minim pe economie.

Crearea unei entități de întrajutorare a fost propusă de subsemnatul în ședința din 15 octombrie 2015, însă urmare a referatelor și argumentelor legate de regimul unor astfel de persoane juridice și expunerea financiară a baroului, propunerea a fost respinsă. Cu toate acestea, Adunarea Generală a aprobat acordarea unor ajutoare pentru cazuri speciale.

8. În fine, ultima remarcă răutăcioasă anume ”candidez la alegeri fără a avea epoleți pe umăr și nici vreun partid politic la rever” sugerând că ceilalți ar fi, o consider total nepotrivită în această competiție profesională, o apreciez ca o jignire la adresa mea. Nu sunt nici membru de partid, nici epoleți nu am. Aș sugera ca pe viitor în loc să se cadă pe panta scenatitei și manipulării, să cantonăm discursul pe ceea ce a făcut fiecare pentru avocatură și pentru avocații din Baroul Doj. Restul sunt povești.

În concluzie

Nu îmi este rușine în niciun fel și din nicio perspectivă de activitatea pe care am desfășurat-o în mandatul 2015-2019, dvs fiind singurii care aveți posibilitatea să apreciați cu ocazia votului dacă într-adevăr interesele dvs au fost mai bine protejate în această perioadă, dacă Baroul Dolj s-a consolidat ori acțiunile indiferent de natura lor s-au îndreptat spre dvs.

În semn de respect pentru dvs și pentru a rămâne o dovadă a celor întreprinse de Baroul Dolj în acest mandat, am publicat un raport care poate fi accesat pe site-ul Baroului Dolj.http://www.barouldolj.ro/files/9491_Sauleanu_B5%20FINAL%20SITE.pdf

Baroul Dolj a fost și a rămas și în mandatul meu o organizație profesională puternică, eu nefiind decât dirijorul, efortul și meritele aparținând echipei: avocații din Baroul Dolj.

15 martie 2019                                                      Av. Lucian Bernd Săuleanu