Proiect de lege pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de procedură penală, precum și pentru completarea art. 79 din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

Proiect de lege pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de procedură penală, precum și pentru completarea art. 79 din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Proiectul supus dezbaterii publice cuprinde mai multe categorii de modificări, după cum urmează:

• Modificări ale codului penal în privința confiscării extinse;
• Modificări aduse  Codului de procedură penală vizând modalități de continuare a procesului în cazul imposibilității de prezentare a inculpatului la judecată, pentru motiv de boală;
• Clarificări în privința situațiilor tranzitorii;
• Modificări privind atribuțiile Agenției Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate;

1. Modificări ale codului penal în privința confiscării extinse.

În cadrul modificărilor aduse Codului penal, se au în vedere două aspecte:

• Extinderea domeniului de aplicare a confiscării extinse, prin renunțarea la lista limitativă de infracțiuni pentru care aceasta putea fi aplicată
• Modificarea cerinţelor necesare aplicării instituţiei confiscării extinse

1.1 Extinderea domeniului de aplicare a confiscării extinse, prin renunțarea la lista limitativă de infracțiuni pentru care aceasta putea fi aplicată

În reglementarea actuală, măsura confiscării extinse poate fi dispusă numai în cazul săvârșirii infracțiunilor expres prevăzute la art 1121, alin. 1. Proiectul elimină această listă, astfel încât măsura confiscării extinse va putea fi dispusă pentru orice infracțiune prevăzută de legislația în vigoare, păstrându-se condiția ca fapta să fie susceptibilă să îi procure un folos material și maximul pedepsei prevazute de lege pentru aceasta să fie 4 ani sau mai mare.

Noua formă a art 1121, alin. 1, prevăzută în proiect, este următoarea:

Art 1121 , alin.1 ” Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele menţionate la art. 112, în cazul în care persoana este condamnată pentru comiterea unei infracţiuni, dacă fapta este susceptibilă să îi procure un folos material și maximul pedepsei prevazute de lege pentru aceasta este 4 ani sau mai mare”.

Astfel, prin adoptarea acestui proiect de lege, se va putea dispune în viitor măsura de siguranță a confiscării extinse și pentru alte infracțiuni. În expunerea de motive a proiectului, sunt menționate, cu titlu de exemplu, următoarele infracțiuni pentru care guvernul urmărește să poată aplica măsura confiscării extinse:  infracţiunile de serviciu (delapidarea, prevăzută de art. 295 alin. (1), abuzul în serviciu, prevăzut de art. 297, uzurparea funcţiei, prevăzută de art. 300, conflictul de interese, prevăzut de art. 301 alin. (1), obţinerea ilegală de fonduri, prevăzută de art. 306 alin. (1)), infracțiunile privind sănătatea publică (Infectarea apei, prevăzută de art. 356 alin. (1), falsificarea sau substituirea de alimente ori alte produse, prevăzută de art. 357 alin. (2), comercializarea de produse alterate, prevăzută de art. 358 alin. (3), traficul de produse sau substanțe toxice, prevăzut de art. 359 alin. (1) ) – dacă ar fi să ne referim la cele din Codul penal, infracţiunile cuprinse în art. 452 din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015);  infracțiunea prevăzută de art. 279 din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital.

1.2 Modificarea cerinţelor necesare aplicării instituţiei confiscării extinse

Conform modificărilor prevăzute în proiect, condiția ca valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată să depășească în mod vădit veniturile obţinute de aceasta în mod licit a fost eliminată, fiind suficientă convingerea instanței că bunurile provin din activități infracționale.

În proiect, Art 1121, alin. 2 are următorul conșinut: ”Confiscarea extinsă se dispune dacă instanţa are convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale și are în vedere bunurile dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei.”.

Ministerul Justiției motivează această modificare invocând Directiva 2014/42/UE, care impune statelor reguli noi. Conform art. 5 din noua Directivă, referitor la Confiscarea extinsă, ”(1) Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a permite confiscarea, totală sau parțială, a bunurilor unei persoane condamnate ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni care este susceptibilă să genereze, în mod direct sau indirect, beneficii economice, atunci când, în baza circumstanțelor cauzei, inclusiv a elementelor de fapt și a probelor disponibile, cum ar fi faptul că valoarea bunurilor este disproporționată în raport cu venitul legal al persoanei condamnate, o instanță consideră că bunurile în cauză au fost obținute din activități infracționale”.

Prin urmare, Directiva 2014/42/UE prevede totuși că trebuie să existe elemente de fapt și probe privind dobândirea bunurilor din activități infracționale, disproporția valorii acestor bunuri față de venitul legal fiind doar un exemplu. Ca atare, convingerea instanței că bunurile respective provin din activităţi infracţionale trebuie să fie bazată pe probe.

2. Modificări aduse Codului de procedură penală vizând modalități de continuare a procesului în cazul imposibilității de prezentare a inculpatului la judecată, pentru motiv de boală.

Reglementările prevăzute în proiect vizează modalități de continuare a procesului în cazul imposibilității de prezentare a inculpatului la judecată, pentru motiv de boală. Actualmente această situație este temei pentru suspendarea a procesului penal, Prin proiect se propun intervenții minime prin care să impună magistraților ca, la momentul analizării suspendării procesului, să aibă în vedere toate instituțiile reglementate relativ recent și care permit continuarea procedurii dispunând ca suspectul sau inculpatul să fie audiat la locul unde se află sau prin intermediul videoconferinței.

De asemenea, se instituie o prevedere nouă privind prezența obligatorie a avocatului la audierea suspectului sau a inculpatului la locul unde se află sau prin videoconferință.

Propunerile în acest sens sunt următoarele:

1.La articolul 106, după alineatul (3) se adaugă un alineat nou, alin.(4), cu următorul cuprins:

(4) Când procurorul sau instanţa nu dispune suspendarea urmăririi penale, respectiv a judecăţii, la audierea suspectului sau inculpatului la locul unde se află sau prin videoconferință, prezența avocatului este obligatorie.

2. Alineatul (1) al articolului 312  se modifică şi va avea următorul cuprins:

”(1) În cazul când se constată printr-o expertiză medico-legală că suspectul sau inculpatul suferă de o boală gravă, care îl împiedică să ia parte la procesul penal, organul de cercetare penală înaintează procurorului propunerile sale împreună cu dosarul, pentru a dispune suspendarea urmăririi penale. Procurorul dispune suspendarea urmăririi penale numai dacă,  luand în considerare toate circumstantele cauzei, apreciază că suspectul sau inculpatul nu ar putea fi audiat la locul unde se află sau prin intermediul videoconferintei ori că audierea lui în acest mod ar aduce atingere drepturilor sale ori bunei desfasurari a urmaririi penale.”

3. Alineatele (1) și (2) ale articolului 367 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

”(1) Când se constată pe baza unei expertize medico-legale că inculpatul suferă de o boală gravă, care îl împiedică să participe la judecată, instanţa dispune, prin încheiere, suspendarea judecăţii până când starea sănătăţii inculpatului va permite participarea acestuia la judecată. Instanța dispune suspendarea judecății numai dacă,  luand in considerare toate circumstantele cauzei, apreciaza inculpatul nu ar putea fi audiat la locul unde se află sau prin intermediul videoconferintei ori că audierea lui în acest mod ar aduce atingere drepturilor sale ori bunei desfasurari a judecății.

  (2) Dacă sunt mai mulţi inculpaţi, iar temeiul suspendării priveşte numai pe unul dintre ei şi disjungerea nu este posibilă, în cazul în care se dispune suspendarea, aceasta se va dispune asupra întregii cauze.”

3. Clarificări în privința situațiilor tranzitorii.

Articolul IV din Proiect are în vedere clarificarea situației tranzitorii existente și, prin raportare la deciziile Curții Constituționale nr. 356 din 25 iunie 2014 respectiv nr. 11 din 15 ianuarie 2015, statuează faptul că noile condiții reglementate prin prezentul proiect urmează a fi aplicate situațiilor create și faptelor comise după intrarea în vigoare a prezentei legi.

Conform Proiectului, Prevederile art.1121 alin. (1) din Codul penal privind confiscarea extinsă se aplică în ceea ce privește  bunurile dobândite înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi numai în cazul comiterii uneia din următoarele infracțiuni:

a) proxenetism;

b) infracţiuni privind traficul de droguri şi de precursori;

c) infracţiuni privind traficul de persoane;

d) infracţiuni la regimul frontierei de stat a României;

e) infracţiunea de spălare a banilor;

f) infracţiuni din legislaţia privind prevenirea şi combaterea pornografiei;

g) infracţiuni din legislaţia privind prevenirea şi combaterea terorismului;

h) asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni;

i) infracţiunea de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup;

j) infracţiuni contra patrimoniului;

k) infracţiuni privitoare la nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, materialelor nucleare sau al altor materii radioactive şi materiilor explozive;

l) falsificarea de monedă sau alte valori;

m) divulgarea secretului economic, concurenţa neloială, nerespectarea dispoziţiilor privind operaţiile de import sau export, deturnarea de fonduri, nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri;

n) infracţiuni privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc;

o) trafic de migranţi;

p) infracţiuni de corupţie, infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiuni în legătură cu infracţiunile de corupţie, infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene;

q) infracţiuni de evaziune fiscală;

r) infracţiuni privind regimul vamal;

s) infracţiunea de bancrută frauduloasă;

ş) infracţiuni săvârşite prin intermediul sistemelor informatice şi al mijloacelor de plată electronice;

t) traficul de organe, ţesuturi sau celule de origine umană.

(2) Prevederile art.1121 alin. (2) din Codul penal se aplică, în toate cazurile, infracțiunilor comise după intrarea în vigoare a prezentei legi.

4. Modificări privind atribuțiile Agenției Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate

Proiectul propune o intervenție Legea  nr. 253/2013 privind executarea pedepselor și măsurilor neprivative de libertate potrivit căreia Agenția, care va avea, urmare gestionării bazei de date special constituită, acces la modalitatea de punere în executare a măsurilor de confiscare specială și confiscare extinsă, să poată notifica judecătorii delegați cu executarea cu privire la eventualele obstacole existente sau întârzieri în cadrul acestui proces.

Se propune ca art. 79 din Legea nr. 253/2013 să fie completat cu următorul alin. : ”(4) Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate încunoştinţează judecătorul delegat cu executarea despre orice împiedicare ori întârziere survenită în cursul executării unei confiscări speciale sau confiscări extinse, pe baza informațiilor periodice primite de la Agenția Națională de Administrare Fiscală și de la alte autorităţi competente cu punerea în executare a acestor măsuri de siguranță.”

Conform Art. 5 din Proiect, Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate din cadrul Ministerului Justiției este desemnată ca autoritate națională competentă să  centralizeze datele primite de la autorităţi în ceea ce privește măsurile asigurătorii, confiscările speciale și confiscările  extinse dispuse  în cursul procedurilor judiciare penale şi să realizeze statistici pe care le transmite anual Comisiei Europene, în aplicarea art. 11 din Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană.