• OUG nr. 7 din 15 aprilie 2015 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate versus Proiectul de lege pentru înfiinţarea, organizarea și funcționarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate

Ordonanţa de urgenţă nr. 7 din 15 Aprilie 2015  privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate

Publicată în Monitorul Oficial nr. 256 din 16.04.2015

Proiectul de lege pentru înfiinţarea, organizarea și funcționarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate şi pentru modificarea unor acte normative, în dezbatere publică

Aparent, actul normativ deja adoptat cu privire la destinația bunurilor confiscate  și proiectul de lege cu privire la o agenție care administrează bunurile sechestrate nu au legătură. Una e confiscarea și alta e sechestrarea, iar sub aspect juridic noțiunile sunt diferite și clar delimitate. Însă administrarea acestora de către același organism/agenție pare logic, având în vedere că e foarte posibil ca bunurile „sechestrate„ să devină „confiscate” la finalul procesului penal. Tratarea lor separată ar putea crea dificultăți în privința administrării.

Totuși, OUG nr. 7/2015, în doar 3 articole, reglementează trecerea imobilelor confiscate în domeniul public al statului și în administrarea autorităților administrației publice centrale, a altor instituții publice de interes central, după caz, sau a regiilor autonome de interes național, prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Finanțelor Publice.

Se prevede că darea în administrare se face la solicitarea beneficiarilor, la valoarea stabilită de o comisie de evaluare, potrivit art. 6 alin. (3) din OG  nr. 14/2007, republicată.

Totodată, se reglementează și preluarea-predarea acestor bunuri imobile în cadrul unui termen de maxim 90 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii de Guvern, iar în situația neîncheierii acestuia în termenul menționat, bunurile revin de drept în proprietatea privată a statului și pot fi valorificate în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 14/2007, republicată.

În ceea ce privește bunurile imobile confiscate aflate în procedura de valorificare prin licitaţie publică la data intrării în vigoare a OUG nr.7/2015, acestea sunt supuse prevederilor OG nr. 14/2007, până la finalizarea procedurii de licitaţie publică. În cazul în care licitația nu se finalizează cu adjudecarea bunului imobil, imobilul poate intra sub incidenţa prevederilor OG nr. 7/2015.

Adoptarea acestei ordonanțe de Urgență a fost motivată în special de numărul mare al imobilelor confiscate în ultima vreme prin hotărâri judecătorești, ceea ce necesită cheltuieli mari de administrare și conservare precum și personal specializat care ar fi indisponibil sau disponibil în număr insuficient în cadrul organelor de valorificare prevăzute de  Ordonanţa Guvernului nr. 14/2007. Pe de altă parte, există un mare necesar de sedii pentru instituții publice, în condițiile în care locațiile actuale sunt improprii desfășurării activității în condiții optime sau imobilele au fost retrocedate în condițiile legii. În acest caz instituțiile publice sunt nevoite să închirieze spații pentru desfășurarea activității iar bugetul de stat este grevat de cheltuielile cu chiriile aferente spațiilor închiriate de către instituțiile publice, se arată în nota de fundamentare.

Însă, pe bună dreptate, această ordonanță de urgență a stârnit reacții negative imediat după publicarea în Monitorul Oficial din cauza modului netransparent în care a fost adoptată (fără consultare publică), dar și a modului netransparent în care urmează să fie date în administrare imobilele confiscate.

Prima critică a venit din partea Centrului de Resurse Juridice (CRJ) , care a sesizat Avocatul Poporului chiar a doua zi după publicarea în Monitorul Oficial. CRJ consideră că OUG nr.7/2015 este un ”exemplu de proastă legiferare”.  Aceasta ”nu stabileşte modul în care imobilele vor fi transparentizate astfel încat instituţiile publice interesate să ştie de existenţa lor, nu stabileşte criterii pentru atribuirea imobilelor, scopurile limitative în care pot fi folosite, regulile de monitorizare a folosirii şi întreţinerii acestora post atribuire.  Nota de fundamentare este redactată sumar, incomplet şi conţine informaţii neadevărate”.

Trei zile mai târziu, chiar Premierul a sesizat Avocatul Poporului, în condițiile în care OUG nr.7/2015 a fost adoptată de Guvernul condus de el. Însă, în sesizarea făcută de Premier, acesta nu critică ordonanța de urgență, ci susține necesitatea ei. Pe de altă parte, în ultimul paragraf al sesizării, solicită Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a OUG nr. 7/2015, ”pentru ca finalitatea demersului Guvernului să fie reprezentată de un act normative care răspunde tuturor exigențelor legii fundamentale și interesului public”.

Pe de altă parte, pe 31 martie 2015, pe pagina web a Ministerului Justiției a fost supus dezbaterii publice Proiectul de lege pentru înfiinţarea, organizarea și funcționarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate şi pentru modificarea unor acte normative, menționându-se că publicul poate trimite propuneri și observații până la data de 15.04.2015, urmând ca dupâ această dată să fie organizate dezbateri publice cu parteneri instituţionali şi asociaţii non-guvernamentale în vederea definitivării proiectului.

Conform proiectului, Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Sechestrate ar urma să aibă atribuții inclusiv în privința bunurilor confiscate: de facilitare a urmăririi și identificării bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni și a altor bunuri având legatură cu infracțiunile și care ar putea face obiectul unei dispoziții de indisponibilizare, sechestru sau confiscare emise de o autoritate judiciară competentă în cursul unor proceduri penale (Art. 3, lit a); de sprijinire, în condițiile legii, a organelor judiciare pentru utilizarea celor mai bune practici în materia identificării și administrării bunurilor care pot face obiectul măsurilor de indisponibilizare şi confiscare în cadrul procesului penal (Art. 3, lit d).

Mai mult decât atât, acest proiect conține prevederi similare cu cele din OUG nr. 7/2015 cu privire la destinația bunurilor confiscate în urma proceselor penale. La art. 30 din acest proiectse prevede că instituțiile publice ale administrației centrale și locale pot cere Agenției identificarea de imobile care pot fi folosite pentru una dintre următoarele destinații: unităţi medicale sau unităţi de învăţământ; sedii ale instituţiilor publice ale administrației centrale sau locale; depozitare a bunurilor sechestrate sau confiscate. Agenția transmite trimestrial sau ori de câte ori este necesar ministrului finanțelor publice propuneri de inițiere, în condițiile legii, a procedurilor privind trecerea în proprietatea publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale a bunurilor imobile confiscate în procesele penale.

În aceste condiții, rămâne de văzut dacă ordonanța de urgență deja în vigoare va ajunge vreodată să fie pusă în aplicare și cât timp va lua proiectului de lege să fie adoptat de cele două camere ale Parlamentului. De asemenea, rămâne de văzut dacă Avocatul Poporului va sesiza Curtea Constituțională și dacă da, ce constatări va face Curtea. Dacă această ordonanță de urgență va fi declarată neconstituțională, rămâne de văzut ce propuneri de lege ferenda va face Curtea, după bunul său obicei din ultima vreme. Dacă se va respinge excepția de neconstituționalitate, este foarte probabil ca în considerentele hotărârii, Curtea Constituțională să facă o analiză care va desluși calea de urmat atât în privința ordonanței de urgență, cât și a proiectului de lege.