POSIBILITATEA SECRETARULUI UNITĂŢII ADMINISTRATIV-TERITORIALE LOCALE DE A REPREZENTA UNITATEA ÎN JUSTIŢIE

Aspecte prealabile

Urmează a se analiza următoarea problemă: secretarul unei unităţi administrativ teritoriale poate reprezenta această persoană juridică de drept public (UAT) în justiţie, similar reprezentării asigurate de avocat sau consilier juridic?

Având în vedere că există soluţii jurisprudenţiale prin care s-a recunoscut această posibilitate de reprezentare în justiţie în favoarea secretarului UAT, aceste cazuri de exercitare fără drept a profesiei de avocat în cazul secretarilor de UAT, pot face obiectul sesizărilor adresate de barouri autorităților competente?

Analizarea problematicii invocate

În conformitate cu art. 77 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, oraşului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.

Se poate observa că legea mai sus-invocată creează mai multe structuri funcţionale care  asigură îndeplinirea hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului. Din analiza textului legal rezultă că secretarul unităţii administrativ teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului sunt două structuri diferite.

Aceste două structuri diferite (secretarul şi aparatul de specialitate) au, potrivit legii, şi competenţe şi atribuţii diferite.

Astfel, în ceea ce priveşte atribuţiile secretarului UAT acestea sunt enumerate la art. 117 din Legea nr. 215/2001, sens în care amintim: avizează, pentru legalitate, dispoziţiile primarului şi ale preşedintelui consiliului judeţean, hotărârile consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean, participă la şedinţele consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean, asigură gestionarea procedurilor administrative privind relaţia dintre consiliul local şi primar, respectiv consiliul judeţean şi preşedintele acestuia, precum şi între aceştia şi prefect, organizează arhiva şi evidenţa statistică a hotărârilor consiliului local şi a dispoziţiilor primarului, respectiv a hotărârilor consiliului judeţean şi a dispoziţiilor preşedintelui consiliului judeţean, asigură transparenţa şi comunicarea către autorităţile, instituţiile publice şi persoanele interesate a actelor prevăzute la lit. a), în condiţiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, asigură procedurile de convocare a consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, şi efectuarea lucrărilor de secretariat, comunică ordinea de zi, întocmeşte procesul-verbal al şedinţelor consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean, şi redactează hotărârile consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean, pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, şi comisiilor de specialitate ale acestuia, alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări date de consiliul local, de primar, de consiliul judeţean sau de preşedintele consiliului judeţean, după caz.

Din enumerarea atribuţiilor secretarului UAT rezultă că nu este prevăzută expres posibilitatea de reprezentare în justiţie a UAT, în sens tehnic, adică o reprezentare judiciară similară celei realizate de avocat sau consilier juridic.

În ceea ce priveşte reprezentarea UAT în justiţie, art. 21 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 prevede că în justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean. În completare, art. 21 alin. 3 din Legea nr. 215/2001 menţionează că primarul, respectiv preşedintele consiliului judeţean, poate împuternici o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean, sau un avocat care să reprezinte interesele unităţii administrativ-teritoriale, precum şi ale autorităţilor administraţiei publice locale respective, în justiţie.

Din analiza celor două texte legale rezultă că UAT locală poate fi reprezentată în justiţie de primar sau de o persoană delegată de primar care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :

-persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate al primarului

-persoană să aibă calitatea de avocat

Cu privire la prima ipoteză este de menţionat că această persoană, în opinia noastră , nu poate fi secretarul UAT din moment ce se face vorbire de o persoană din aparatul de specialitate al primarului (secretarul conform art. 77 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 nu face parte dina acest aparat de specialitate, fiind două structuri distincte). În consecinţă, secretarul UAT locale nu poate face acte sau fapte de reprezentare în justiţie pentru UAT locală, acte similare celor înfăptuite de către avocat ori consilier juridic.

În sprijinul acestei opinii poate fi adus şi un alt argument de text, respectiv art. 21 alin. 4 din Legea nr. 215/2001 care prevede că unitatea administrativ-teritorială are dreptul să beneficieze de acoperirea cheltuielilor de judecată stabilite în baza hotărârii instanţei de judecată, inclusiv în situaţia în care reprezentarea în justiţie este asigurată de un consilier juridic din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean (textul legal face menţiune de reprezentarea prin consilier juridic).

Mai mult decât atât, art. I din OUG nr. 26/2012 prevede că autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică nu pot achiziţiona servicii juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare. În situaţii temeinic justificate, în care activităţile juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare, necesare autorităţilor şi instituţiilor publice locale, nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entităţi, pot fi achiziţionate servicii de această natură, în condiţiile legii, numai cu aprobarea consiliilor locale, consiliilor judeţene sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, pentru autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice locale.

Şi prin această reglementare se consacră ideea de „personal propriu de specialitate juridică” care se referă, în considerarea textelor legale mai sus-menţionate, la persoanele angajate în aparatul propriu de specialitate al primarului şi nu se referă la secretarul UAT.

Cu privire la necesitatea iniţierii procedurilor pentru declanşarea mecanismului referitor la un eventual recurs în interesul legii pe această problematică, hotărârea poate fi luată numai în cazul dovedirii unei practici jurisprudenţiale neunitare cu privire la aspectele analizate (hotărâri judecătoreşti definitive prin care s-a recunoscut posibilitatea secretarului UAT de reprezenta în justiţie, similar avocatului ori consilierului juridic unitatea şi hotărâri judecătoreşti definitive contrare în sensul că UAT locală nu poate fi reprezentată în justiţie decât prin consilier juridic ori avocat, în condiţiile legii.

În fine, cu privire la sesizarea organelor competente pentru o eventuală faptă de natură infracţională (exercitarea fără drept a profesiei de avocat), menţionăm faptul că la art. 26 din Legea nr. 51/1995 prevede că exercitarea fără drept a oricărei activităţi specifice profesiei de avocat constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.

Download DOCX / PDF