Proiect de transpunere a directivelor europene privind dreptul la apărare. Implicații asupra exercitării profesiei de avocat

Proiect de transpunere a directivelor europene privind dreptul la apărare. Implicații asupra exercitării profesiei de avocat

05 ianuarie 2024

Proiect de transpunere a directivelor europene privind dreptul la apărare. Implicații asupra exercitării profesiei de avocat.

 

Guvernul a adoptat în 4 ianuarie 2024 proiectul legislativ lansat în dezbatere publică de Ministerul Justiției și care își propune să transpună integral două directive europene privind dreptul la apărare:

● Directiva 2016/800/UE privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale și
● Directiva 2013/48/UE privind dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale și al procedurilor privind mandatul european de arestare, precum și dreptul ca o persoană terță să fie informată în urma privării de libertate și dreptul de a comunica cu persoane terțe și cu autorități consulare în timpul privării de libertate.

Măsura vine ca urmare a obligației Românei de transpunere a pachetului de reglementări europene care au fost adoptate de Parlamentul European și de Consiliu între 2013 – 2016 cu scopul de a consolida dreptul la apărare și de a armoniza anumite standarde de procedură penală în cadrul Uniunii Europene.

Anul trecut, Comisia Europeană a pus România în întârziere pentru faptul că nu s-a asigurat transpunerea integrală a art. 24 alin. (1) par. 2 din Directivă 2016/800/UE privind garanțiile procedurale pentru copii. Este prima procedură de infringement împotriva României care are ca obiect exclusiv lipsa declarației pozitive de transpunere dintr-o serie de acte normative naționale de transpunere a unei directive.

Articolul 24 alin. (1) par. 2 din Directivă 2016/800/UE  prevede că atunci când statele membre adoptă măsuri naționale de transpunere a directivei, acestea trebuie să conțină o trimitere la directivă sau să fie însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. În sensul conformării acestor cerințe, actualul proiect legislativ prevede modificarea și completarea a 12 legi la nivel național, inclusiv a Legii 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat:

● După articolul 110 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, se introduce mențiunea privind transpunerea normelor Uniunii Europene, cu următorul cuprins:

Prezenta lege transpune dispozițiile art. 6 alin. (4) lit. a) și alin. (5), art. 18 și ale art. 20 alin. (3) din Directiva (UE) 2016/800 a Parlamentului European și a Consiliului privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 132 din 21 mai 2016.

I. DIRECTIVA (UE) 2016/800 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 11 mai 2016 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale

Context

Actul normativ comunitar face parte din pachetul legislativ privind dreptul la apărare, adoptat în vederea armonizării anumitor standarde de procedură penală în cadrul UE prin care să se recunoască o protecția echivalentă a drepturilor cetățenilor din statele membre.

Directiva prevede, ca element cheie, dreptul minorilor de a avea acces la un avocat și dreptul acestora la asistență din partea unui avocat.

Accesul la avocat. Dreptul la asistență judiciară. Formarea avocaților.

Cele trei articole ale Directivei (UE) 2016/800 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale prevăd consolidarea garanțiilor privind dreptul la apărare și confidențialitatea comunicării, precum și măsuri pentru formarea avocaților :

● Statele membre asigură dreptul copiilor de a avea întrevederi private și de a comunica cu avocatul care îi reprezintă, inclusiv înaintea interogării de către poliție sau de către o altă autoritate de aplicare a legii sau de către o autoritate judiciară.
● Statele membre trebuie să respecte confidențialitatea comunicării dintre copii și avocatul lor în cadrul exercitării dreptului de a fi asistați de un avocat prevăzut în prezenta directivă. O astfel de comunicare include întrevederi, corespondență, conversații telefonice și alte forme de comunicare permise în temeiul dreptului intern.
● Statele trebuie să ia măsurile adecvate pentru a promova acordarea unei formări specifice menționate la alineatul (2) avocaților care se ocupă de procedurile penale în care sunt implicați copii, cu respectarea corespunzătoare a independenței profesiei, precum și a rolului persoanelor responsabile de formarea avocaților.

II. Directiva 2013/48/UE privind dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale și al procedurilor privind mandatul european de arestare, precum și dreptul ca o persoană terță să fie informată în urma privării de libertate și dreptul de a comunica cu persoane terțe și cu autorități consulare în timpul privării de libertate.

Context

Directiva face parte din setul de reglementări adoptate de Parlamentul European și de către Consiliu între 2010- 2013 și care privesc dreptul la interpretare și la traducere, dreptul la informare și dreptul de acces la avocat în cadrul procedurilor penale.

Renunțarea la dreptul de a avea acces la un avocat, prevăzută expres în Legea 135/2010 privind Codul de procedură penală

Pentru transpunerea la nivel național a Directivei 2013/48/UE privind dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale, în proiectul legislativ se propune printre altele ca la articolul 89, după alineatul (1) să se introducă trei noi alineate, cu următorul cuprins:

● Suspectul sau inculpatul poate, cu excepția cazurilor în care asistența juridică este obligatorie, să nu-și exercite dreptul de a fi asistat de un avocat ales. Neexercitarea acestui drept de către suspect sau inculpat trebuie să fie voluntară şi neechivocă, poate fi adusă la cunoștința organului judiciar oral sau în scris și nu împiedică exercitarea ulterioară, oricând pe parcursul procesului penal, a dreptului de a fi asistat de un avocat ales.
● Dacă suspectul sau inculpatul nu își exercită dreptul de a fi asistat de către un avocat ales în condițiile alin. (11), organul judiciar îl informează, într-un limbaj simplu și accesibil, asupra conținutului dreptului prevăzut la art. 83 lit. c), asupra posibilelor consecințe ale neexercitării acestuia, precum și asupra posibilității de a-și exercita ulterior, oricând pe parcursul procesului penal, dreptul de a fi asistat de către un avocat ales.
● Decizia suspectului sau a inculpatului privind neexercitarea dreptului de a fi asistat de un avocat, caracterul voluntar și neechivoc al acesteia, precum și informarea prevăzută la alin. (12) se consemnează în scris de către organul judiciar.

Potrivit expunerii de motive, întrucât legislația română nu recunoaște posibilitatea de a renunța la dreptul de a fi asistat de un avocat (precum este stipulat în Directivă), prin actualul proiect legislativ se reglementează expres faptul că suspectul sau inculpatul poate să nu-și exercite dreptul de a fi asistat de un avocat ales.

Proiectul adoptat de Guvern urmează să fie transmis spre dezbatere Parlamentului, cu solicitarea de a fi aprobat în procedură de urgență.