Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe a fost adoptat astăzi de Camera Deputaţilor, care este şi cameră decizională.
Au fost modificate mai multe dispoziţii din Codul de procedură civilă în materia executării silite, menite să conducă la reducerea numărului de dosare de pe rolul instanțelor și la soluționarea cu celeritate a cauzelor. Modificările şi completările constau, în principal, în următoarele:
– Eliminarea etapei de încuviinţare a executării silite din competenţa instanţei şi atribuirea acestei etape executorului judecătoresc (modificarea art. 665 Cpc)
– Reintroducerea procedurii de învestire cu formula executorie pentru titlurile executorii, altele decât hotărârile judecătoreşti (introducerea art. 6401)
– Stabilirea, în regulă generală, ca instanță de executare, a judecătoriei în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, rezolvându-se astfel vidul legislativ ivit ca urmare a pronunțării și publicării Deciziei nr. 348/2014 a Curții Constituționale prin care au fost declarate neconstituționale dispozițiile art. 650 alin. (1) din noul Cod de procedură civilă (modificarea dispozițiilor art. 650 alin. (1) Cpc)
– Introducerea competenţei alternative a executorului judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde se află bunurile, pe lângă competenţa executorului judecătoresc de la sediul debitorului, în cazul urmăririi silite a bunurilor mobile şi al executării silite directe mobiliare (completarea art.651, alin. 1, lit b Cpc)
– S-a prevăzut situaţia în care dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului se află în străinătate, competenţa aparţine oricărui executor judecătoresc (completarea art.651, alin. 1, lit. b Cpc)
– S-a eliminat posibilitatea extinderii competenţei teritoriale a executorului judecătoresc în cazul existenţei bunurilor imobile ale debitorului în raza mai multor curţi de apel (modificarea art.651, alin. 2, din proiect). În cazul imobilelor competenţa aparţine exclusiv executorului judecătoresc din raza curţii de apel în care se află imobilul. Dacă se urmăresc mai multe imobile, competenţa aparţine oricărui executor judecătoresc care funcţionează în circumscripţia respectivă, la alegerea creditorului.
– S-a clarificat situaţia în care, la cererea executorului judecătoresc, instituţiile publice, instituţiile de credit şi orice alte persoane fizice sau juridice sunt obligate să îi comunice de îndată, în scris atât datele şi informaţiile, cât şi copii ale documentelor apreciate de executorul judecătoresc ca fiind necesare executării silite. Aceste clarificări s-au dovedit necesare deoarece terţii deţinători ai documentelor refuză să le comunice, prelevându-se de faptul că obligaţia legală subzistă numai în privinţa datelor şi informaţiilor, nu şi a documentelor (clarificări la art. 659, alin. 2)
– În ceea ce priveşte timpul în care se realizează executarea, aceasta va putea continua şi după ora 22, până la finalizarea acesteia, cu excepţia cazurilor în care executarea silită se efectuează cu privire la imobile cu destinaţia de locuinţă. (modificarea art.683, alin.3)
– O altă modificare importantă se referă la contestaţia împotriva procesului verbal de licitaţie, care a înlocuit contestaţia împotriva actului de adjudecare (introducerea art. 8471 privind contestaţia împotriva procesului verbal de licitaţie şi abrogarea art. 854 privind Contestarea actului de adjudecare )
– Se renunţă la soluţia actuală care îl obligă pe adjudecatar să depună integral preţul, pentru că, în cazul introducerii contestaţiei împotriva actului de adjudecare să aştepte până la doi ani de la data depunerii preţului pentru a se bucura ca proprietar tabular. (modificarea art. 855, alin. 1)
– Alte prevederi menite să aducă lămuriri în materia executării silite.