În iunie 2015 s-au împlinit 20 de ani de la intrarea în vigoare a Legii Nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Cum apreciați evoluția acestei importante profesii și care sunt perspectivele sale de dezvoltare?

Evoluția profesiei de avocat în România a început practic după intrarea in vigoare a Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat și a trecut prin mai multe momente cheie, cel mai important fiind reorganizarea Uniunii Avocaților din Romania în Uniunea Națională a Barourilor din România. Acest moment a însemnat descentralizarea organizării profesiei, inclusiv sub aspect patrimonial dar și o responsabilitate sporită la nivelul fiecărui barou, în raport de competențele descentralizate privind evoluția profesiei.

Însă ultimii ani au adus schimbări accelerate sub impactul globalizării, al reformelor legislative la nivel european și intern, care ne dau noi teme de reflecție și de acțiune în ceea ce privește evoluția profesiei, perspectivele acesteia. Dacă înainte cu câțiva ani aveam repere clare bazate pe principiile dreptului român cu privire la modul în care ar putea evolua profesia, tot mai mult aceste repere se estompează în coliziunea unor percepții diferite cu privire la legislația și jurisprudența care interesează profesia de avocat și în funcție de care se produce evoluția acesteia.

Este vorba de o tendință de ”comercializare” a relațiilor avocat client ca urmare a internaționalizării acestor relații și unor decizii la nivel european, care tind să uniformizeze sistemele de drept continental și anglo-saxon. Există confuzii cu privire la viitorul profesiei, mai ales sub  presiunea curentelor de dereglementare.

Un alt aspect care influențează viitorul profesiei îl reprezintă tendințele spre inter-disciplinaritate, care au ca efect nevoia de inter-profesionalitate. Aceasta determină schimbări majore în exercițiul profesiei și înainte de a face demersurile în construcția juridică, trebuie conștientizate efectele pe termen lung. De exemplu, există lobby pentru aducerea de capital extern, venit de la neavocat, într-o societate de avocatură. Avocații trebuie să conștientizeze care ar fi efectele asupra independenței lor, asupra responsabilității lor și nu în ultimul rând asupra fiscalizării lor. Astfel că informarea a devenit o prioritate pentru UNBR pentru ca avocații să poată lua hotărâri cu privire la viitorul lor în cunoștință de cauză. Deciziile UNBR sunt colective, se iau în baza propunerilor venite de la barouri, care la rândul lor au în vedere propunerile avocaților. Structura este descentralizată.

Pe de altă parte, se observă o tendință de minimizare a principiilor fundamentale ale avocatului privind secretul profesional și confidențialitatea relațiilor avocat client, determinată de interesele autorităților privind apărarea securității statelor și lupta împotriva corupției. Însă, odată cu ignorarea acestor principii, sunt minimizate și drepturile fundamentale ale cetățenilor la viață privată, cu implicații asupra drepturilor la apărare și la un proces echitabil. Astfel că de paza acestor principii și drepturi fundamentale depinde foarte mult viitorul profesiei.

Prin urmare, sunt tot mai mulți factori externi care influențează viitorul profesiei și singurele repere stabile rămân principiile fundamentale, care trebuie apărate.

În contextul evoluției socio-economice și legislative accelerate, a apărut necesitatea identificării unor strategii și scenarii în ceea ce privește perspectivele profesiei de avocat. De aceea, în ședința din 05.09.2015, Consiliul UNBR  a hotărât inițierea și organizarea consfătuirii naționale a  celor mai tineri membri ai consiliilor barourilor din România și ai conducerii executive a UNBR, în vederea constituirii Grupului de lucru consultativ al Consiliului UNBR privind perspectiva evoluției profesiei de avocat din România. Tinerii avocați, acreditați prin alegerea lor in calitate de consilieri ai barourilor,  vor putea să-și spună cuvântul și să participe la dezbateri pe tema direcțiilor strategice de evoluție a profesiei de avocat. Aceștia vor comunica în mod constant cu consilierii UNBR astfel încât evoluția profesiei, privită prin prisma aspirațiilor tinerei generații, să fie în permanență pe agenda Consiliului Uniunii.

Ați remarcat faptul că există barouri în care evoluția profesiei are loc după modele ale barourilor europene dezvoltate, dar și barouri în care evoluția profesiei este “înghețată” în modelul trecutului. Cum a sprijinit si sprijină UNBR barourile județene care au nevoie de un imbold pentru a se moderniza?

În general, barourile se adaptează nivelului economic și social cultural al zonei în care își desfășoară activitatea însă competențele descentralizate le impun o responsabilitate mai mare. Barourile au autonomie în luarea deciziilor privind dezvoltarea și modernizarea.

În scopul sprijinirii barourilor în vederea modernizării, la nivel de UNBR s-au făcut pași importanți în ceea ce privește informatizarea, dezvoltarea unor aplicații care să permită comunicarea și diseminarea rapidă a informațiilor necesare unor acțiuni mai prompte, corespunzătoare ritmului actual.

Ceea ce poate face UNBR pentru barouri, în acest sens, este informarea permanentă, astfel încât să poată reacționa mai rapid. În acest scop, membrii Consiliului UNBR, din care fac parte și decanii barourilor, sunt puși la curent zilnic în legătură cu evoluția profesiei la nivel intern și european,  cu problemele care apar în exercițiul profesiei, cu proiectele legislative care au impact asupra profesiei.

În ultimii ani, examenul de admitere în Barou a devenit din ce în ce mai greu, iar numărul absolvenților de Drept care nu profesează este tot mai mare. Cum vedeți viitorul absolvenților de Drept și al facultăților particulare de Drept?

După cum știți, nu facem deosebire între absolvenții facultăților de stat sau particulare. Oricine are o diplomă recunoscută de statul român  poate da admitere în avocatură. Faptul că sunt foarte mulți absolvenți care nu profesează este în primul rând problema facultăților la care aceștia au absolvit și care trebuie să-și adapteze programa la cerințele actuale și la nevoile de inserție socio-profesională. Sigur că aceste aspecte sunt și în atenția UNBR.

Am avut consfătuiri de lucru cu decanii facultăților de drept cu privire adaptarea pregătirii juridice la perspectivele evoluției mondiale în domeniul învățământului și formării profesionale a avocaților. S-a discutat și despre măsura în care calificarea în profesia de avocat trebuie să se facă numai direct, în cadrul profesiei , sau aceasta ar trebui  suplinită și de organizarea unor studii postuniversitare corespunzătoare integrării în profesia de avocat. Cercetăm posibilitățile de coordonare a pregătirii juridice realizate în cadrul studiilor universitare si postuniversitare cu  modalitățile de formare profesională realizate în cadrul profesiei de avocat, astfel încât dificultățile de integrare în profesia de avocat să poată fi depășite.

Ați evidențiat că avocatura clandestină este încă “la modă” și încurajată incorect de unele autorități și formatori de opinie în viața publică. Ce măsuri trebuie luate pentru eliminarea avocaturii clandestine?

Măsurile care trebuie luate se referă la aplicarea legii. În parte, problema a fost clarificată. Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat la 21.09.2015, în sensul că profesia de avocat nu poate fi exercitată decât de persoane care dețin legal titlul profesional de avocat dobândit în cadrul barourilor înființate și organizate prin lege, cu procedura prevăzută de lege. Persoanele care exercită acte specifice profesiei de avocat sub titlul de ”avocat” pretins atribuit de asociații înființate de particulari săvârșesc infracțiunea de exercitare fără drept a profesiei de avocat cu consecințele prevăzute de codul penal. Aceeași este și situația altor profesioniști care își arogă atribuții de „avocat”!

Cum apreciați dezvoltarea Casei de Asigurări a Avocaților din România, în ultimii ani?

În ultimii ani s-a realizat modernizarea Casei de Asigurări a Avocaților (CAA). S-au făcut eforturi pentru realizarea unui sistem informatic care să poată centraliza datele, astfel încât acestea să fie actualizate permanent și pentru a se asigura o transparență a evoluției CAA pentru toți avocații. De aceea, o prioritate a fost punerea la punct a unui astfel de sistem informatic, care să reunească filialele și Casa de Asigurări a Avocaților din România, creând astfel premisa necesară pentru obținerea unui număr vast de informații și rapoarte, care vor ușura modul de lucru și operare. Acest sistem are și o aplicație ”Contul meu”, prin care fiecare avocat își poate vizualiza situația sub toate aspectele și astfel o poate gestiona. Va ști exact cât are de plătit, va ști câte puncte de pensie are, va putea face chiar și simulări de pensie, în orice moment.

Acest sistem este finalizat și va fi aprobat în următoarele ședințe de Consiliu.

Jurisprudența Curților de la Luxemburg și Strasbourg începe să se reflecte tot mai mult în cea națională. Sunt pregătiți avocații români pentru acest fenomen?

Bineînțeles că sunt pregătiți din moment ce chiar avocații sunt promotorii acestui ”fenomen”, cum îi spuneți dumneavoastră. Avocații sunt cei care solicită instanțelor să se adreseze Curții de la Luxemburg pentru lămurirea diferitelor chestiuni din dreptul intern, dacă acesta sunt în concordanță cu legislația europeană și tot ei sunt aceia care se adresează Curții de la Strasbourg (CEDO) în ceea ce privește apărarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

UNBR este una dintre cele mai active asociații membre în Uniunea Profesiilor Liberale din România. Cum percepeți relația dintre aceste profesii liberale și clienții lor, ținând cont de întețirea concurenței, precum și de exigențele tot mai ridicate ale clienților?

Apariția unor profesii juridice sau conexe noi, a unor noi instituții de soluționare alternativă a litigiilor, extinderea serviciilor oferite de avocați inclusiv prin calificarea în profesii conexe compatibile cu profesia de avocat, implică dezvoltarea relațiilor inter-profesionale dar și reanalizarea, în acest context, a principiilor fundamentale ale avocatului. Suntem pe deplin conștienți că este cererea clienților dictată de accelerarea ritmului de viață ca efect al tehnologiei, deci un aspect inevitabil și nimeni nu are de gând să îl frâneze. Însă trebuie să conștientizăm avocații cu privire la responsabilitățile pe care și le asumă în cadrul unei asemenea colaborări inter-profesionale, al conflictelor de interese care pot interveni și care pot dezavantaja profesia.

Noile realități economice și sociale reclamă o extindere a interpretării acestor principii în contextul specific al tendințelor de exercitare a activității lor și în cadrul altor profesii compatibile cu cea de avocat, precum și al tendințelor de colaborare profesională tot mai strânsă cu alte profesii juridice și chiar nejuridice.

De aceea, la Congresul Avocaților din data de 6-7 iunie 2015, a fost adoptată Rezoluția privind principiile de integritate în activitățile desfășurate de avocați în profesii compatibile cu profesia de avocat și în conlucrările interprofesionale pentru furnizarea de servicii profesionale integrate, care prevede o reanalizare a principiilor fundamentale ale avocatului prin prisma relațiilor inter-profesionale dictate de evoluția legislativă și social economică.

DOC / PDF