• Retrospective 2015 și perspective 2016 în profesia de avocat

Av. dr. Gheorghe Florea

Președintele UNBR

2015 a fost un an plin de evenimente și frământări  în ceea ce privește starea actuală și viitorul profesiei de avocat și urmează un alt an care se anunță la fel de dificil, dacă avem în vedere toate acumulările care s-au produs în privința legislației noi,  a proiectelor de reglementări și a jurisprudenței la nivel intern și european, cu impact puternic asupra profesiei de avocat.

Devine tot mai evident că este nevoie mai mult decât oricând de coeziunea  avocaților pentru a face față schimbărilor ce se succed în ritm accelerat.

În anul care a trecut, au fost mai multe proiecte legislative, în special cele în materie fiscală, care au constituit provocări la adresa principiilor independenței profesiei de avocat prin propuneri de dispoziții potrivit cărora reconsiderarea activităților independente în dependente ar fi devenit regula, și nu excepția, așa cum s-a ajuns în cele din urmă, după numeroase luări de poziție ale UNBR. Totodată, secretul profesional a fost grav amenințat de proiectul noului cod de procedură fiscală, care prevedea ca avocații să raporteze zilnic la fisc tranzacțiile de peste 5000 de euro ale clienților. La fel, în urma luărilor de poziție ale UNBR, aceste propuneri au fost eliminate din forma finală, adoptată de Parlament.

Actualmente sunt la Camera Deputaților  două proiecte de importanță maximă pentru profesie, respectiv modificarea  legilor profesiei de avocat, care au fost adoptate de Senat în cursul anului trecut. Este vorba de proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat și propunerea legislativă privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților. Aceste proiecte, care vor intra în dezbateri în prima sesiune a Camerei din 2016, sunt rezultatul a câțiva ani de consultare a avocaților și sunt menite să aducă la zi o serie de reglementări depășite de evoluția vieții economice și sociale sau devenite mai puțin eficiente datorită evoluției legislative din alte domenii, care amenință principiile avocaturii. Există opoziție împotriva acestor proiecte, în special din partea celor care nu au interes ca avocatura să fie o profesie puternică. De aceea, revin cu un îndemn la coeziune,  întrucât este foarte important ca aceste proiecte să treacă, pentru ca profesia să poată face față schimbărilor pe care le cere actualitatea.

Pe de altă parte, o serie de hotărâri, pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în 2015  vor avea, în general, de impact pozitv în ceea ce privește profesia de avocat și ne așteptăm să influențeze atât jurisprudența internă, cât și evoluția legislativă. Anul trecut, la CEDO a fost o adevărată avalanșă de hotărâri în special în ceea ce privește libertatea de exprimare a avocaților, precum și hotărâri care condamnă interceptările convorbirilor confidențiale avocat client sau confiscarea nediferențită, angrosistă a documentelor avocaților, prin mandate emise în cauze în care avocatul respectiv nu este suspectat că ar fi comis vreo infracțiune. De asemenea, CEDO s-a pronunțat în legătură cu  necesitatea unei protecții consolidate a secretului profesional al avocatului față de imixtiunile autorităților publice  și  a precizat  că acest secret nu poate contribui la propria incriminare.

2015 a fost un an cu deosebit de multe spețe la CEDO, care au implicat o analiză actualizată a principiilor profesiei de avocat, ca derivând din drepturi fundamentale. Aceste acumulări arată că este momentul unei regândiri, reanalizări a acestor principii în acord cu un context economic, cultural, social și politic foarte diferită sub multe aspecte.

De asemenea, și la Curtea de Justiție a Drepturilor Omului (CJUE) s-au pronunțat hotărâri de importanță majoră pentru evoluția ulterioară a profesiei de avocat. O hotărâre care dă foarte mult de gândit cu privire la viitorul profesiei este cea în cauza cauza Birutė Šiba împotriva Arūnas Devėnas, prin care  s-a stabilit că Directiva 93/13/CEE din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii se aplică și contractelor încheiate de avocați. În consecință, avocatul este ”furnizor” de servicii iar clientul ”consumator”, un mod de a gândi de neconceput până acum în dreptul continental.  Prin urmare, chiar dacă sunt hotărâri date într-o anumită cauză, acestea sunt cu bătaie pe termen lung asupra evoluției legislative ulterioare.

O altă hotărâre CJUE, amplu comentată în mediile juridice interne și internaționale, va avea impact puternic asupra profesiei, în sensul prezervării dreptului la protecția datelor al avocaților și implicit a principiului secretului profesional. La cererea avocaților români, s-a stabilit foarte clar că se opun dreptului Uniunii Europene măsurile care permit unei autorități a administrației publice să transmită date personale unei alte autorități a administrației publice și prelucrarea lor ulterioară, fără ca persoanele vizate să fi fost informate.

Nu pot să nu observ că în mai multe dintre aceste cauze soluționate de curțile internaționale de justiție, care au avut și vor avea impact pozitiv asupra avocaturii din toată Europa, care au ținut primele rânduri ale presei juridice europene, cei care au susținut astfel de acțiuni sunt avocați români. Este un semn bun, că aceștia se implică la nivel european pentru apărarea profesiei.

E important să monitorizăm cu cea mai mare atenție aceste hotărâri ale instanțelor europene întrucât arată și modificările în starea de fapt a avocaturii la nivel european, care sunt provocările și care sunt tendințele de rezolvare a acestora.  Știm deja foarte clar că orice se întâmplă cu profesia în alte țări europene va ajunge și la noi într-un fel sau altul și este important să fim pregătiți în întâmpinarea oricărei probleme.

Ne așteaptă vremuri dificile în domeniul protecției secretului profesional, ținând cont că evoluția terorismului în Europa. Parlamentul European a promis finalizarea procedurilor legislative pentru noul pachet privind protecția datelor cel târziu în primăvara acestui an. Vor urma pachete legislative în acest sens și la noi, vor fi modificări în legislația privind reținerea și stocarea datelor și este important să le urmărim cu cea mai mare atenție și să contribuim cu expertiza noastră la identificarea unor dispoziții de echilibru între dreptul cetățeanului la siguranță și cel la viață privată. Avem în perspectivă apropiată și o nouă lege a securității cibernetice, care va pune aceleași probleme.

În domeniul asistenței juridice din oficiu, neacordarea de către state a fondurilor suficiente a dus la mari frământări la nivel european, înclusiv la greve prelungite ale avocaților în Franța și în Marea Britanie. La data de 8 septembrie 2015, Parlamentul European a adoptat  Rezoluţia referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană , în care își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că numeroase state membre ”limitează dreptul privind accesul la justiție al persoanelor care nu dispun de mijloace financiare suficiente” și dispune că  ”este esențial ca UE să adopte o directivă fermă și cuprinzătoare privind asistența juridică”.  Prin urmare, și în acest domeniu s-au produs acumulări consistente la nivel european și ne așteptăm ca această chestiune să rămână în prim plan și în 2015, inclusiv în România.

Este dificil să trec în revistă toate evenimentele care au marcat și vor marca avocatura în perioada următoare. În acest newsletter vom încerca să facem o sinteză a celor mai importante reglementări sau proiecte de reglementări de impact, precum și a hotărârilor instanțelor europene ce vor avea o influență decisivă asupra evoluției profesiei.  Această sinteză configurează și perspectivele în viitorul apropiat, ce urmează prin adoptarea și aplicarea unor acte normative și hotărâri ale instanțelor.

Însă nu trăim zile în care să putem pune semnul bifat pe o problemă și să trecem la următoarea gândindu-ne că după ce le vom fi rezolvat pe toate vom putea trage o linie și vom aduna o sumă de probleme rezolvate. Interconexiunile și interdependențele au ajuns atât de mari datorită avansului tehnologiei, încât aproape orice eveniment din alte sfere economice are impact indirect asupra profesiei. În plus, instantaneitatea transmiterii informației face ca schimbările schimbările bruște de situații să fie la ordinea zilei.

Inclusiv natura evenimentelor care trebuie monitorizate pentru a putea ține situația profesiei sub control s-a schimbat foarte mult.  Nu mai este suficient să urmărești o procedură legislativă la Parlament sau la Guvern, în funcție de stadiile prin care trece, conform legii, un act normativ până a ajunge în Monitorul Oficial. Procesul legislativ trebuie privit integrat cu tot mai multe reglementări și proiecte legislative întrucât interconexiunile, interdependențele au crescut fără precedent nu numai în mediul economic, ci și în cel legislativ. Așa că orice turbulență într-un domeniu oarecare, trebuie privită cu suspiciune, aproape nimic nu mai poate fi eliminat aprioric din analiză. Orice proiect de reglementare trebuie privit atent și prin contextul  opiniilor exprimate în presă și chiar în rețelele sociale de către decidenții politici, cu evoluția legislativă la nivel european, cu deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene, care oricând pot schimba o orientare și cu hotărârile CEDO care ajung să se acumuleze în anumite domenii critice și trebuie să vezi momentul în care schimbarea devine inevitabilă. Așa cum s-a putut observa, chiar și evenimentele personale ale avocaților, incidente mai mari sau mai mici, pot avea impact direct inclusiv asupra evoluției profesiei.

Nu ne mai putem aștepta că dacă am rezolvat anumite probleme, într-o bună zi vom sta liniștiți. Va trebui să acceptăm ideea că pentru a supraviețui va trebui să ne adaptăm ritmului accelerat, provocărilor continue și că acestea reprezintă noua normalitate.