• Rezoluția Parlamentului European referitoare la supravegherea electronică în masă. Protecția confidențialității comunicărilor avocat client

La data de 29 octombrie 2015, Parlamentul European a adoptat Rezoluţia referitoare la cursul dat Rezoluției Parlamentului European din 12 martie 2014 referitoare la supravegherea electronică în masă a cetățenilor UE (2015/2635(RSP))

Conform paragrafului 43 din Rezoluția adoptată la 29 octombrie 2015, Parlamentul European  subliniază că supravegherea în masă subminează în mod grav confidențialitatea datelor în anumite profesii reglementate, cum ar fi doctorii, ziariștii și avocații; subliniază în special dreptul cetățenilor UE de a fi protejați de orice supraveghere care vizează comunicarea confidențială a acestora cu avocații lor și care ar încălca Carta drepturilor fundamentale a UE, în special articolele 6, 47 și 48, precum și Directiva 2013/48/UE privind dreptul de a avea acces la un avocat; invită Comisia să prezinte, până cel târziu la sfârșitul lui 2016, o comunicare privind protecția comunicațiilor confidențiale în exercitarea anumitor profesii care se bucură de privilegii profesionale prevăzute de lege;

În acest sens, Parlamentul European  solicită Comisiei să pregătească orientări pentru statele membre privind modul de aliniere a instrumentelor de colectare de date cu caracter personal în scopul prevenirii, depistării, anchetării și urmăririi infracțiunilor, inclusiv din domeniul terorismului, la hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 8 aprilie 2014 privind păstrarea datelor (cauzele C-293/12 și C-594/12) și din 6 octombrie 2015 privind sfera de siguranță (cauza C 362/14); atrage atenția în special asupra punctelor (58) și (59) din hotărârea privind păstrarea datelor și asupra punctelor (93) și (94) din hotărârea privind sfera de siguranță, prin care se solicită în mod clar ca datele colectate să fie individualizate și nu colectate în bloc (par. 44)

De asemenea,se  subliniază faptul că jurisprudența cea mai recentă, în special hotărârea CJUE din 8 aprilie 2014 privind păstrarea datelor, stabilește clar ca cerință legală demonstrarea caracterului necesar și proporțional al oricărei măsuri care implică culegerea și utilizarea datelor cu caracter personal care ar putea aduce atingere dreptului la respectarea vieții private și de familie și dreptului la protecția datelor; consideră regretabil faptul că aspectele politice subminează deseori respectarea acestor principii juridice în cadrul procesului decizional; invită Comisia să se asigure, în cadrul Agendei sale privind o mai bună legiferare, că întreaga legislație a UE este de foarte bună calitate, respectă toate standardele juridice și jurisprudența și este în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a UE; recomandă ca evaluarea de impact privind orice măsuri de asigurare a respectării legii și de securitate care implică utilizarea și culegerea datelor cu caracter personal să includă întotdeauna un test privind caracterul necesar și proporțional (par. 45)

Conform acestei rezoluții, Parlamentul European este este preocupat de o serie de legi recente adoptate în unele state membre care extind capacitățile de supraveghere ale structurilor de informații, inclusiv, în Franța, de noua lege privind informațiile secrete adoptată de Adunarea Națională la 24 iunie 2015, lege ce conține mai multe dispoziții care, în opinia Comisiei, pune importante probleme juridice, în Marea Britanie, de adoptarea Legii privind păstrarea datelor și puterile de investigare din 2014 (Data Retention and Investigatory Powers Act) și de decizia ulterioară a instanței de judecată că anumite articole sunt ilegale și trebuie să nu se mai aplice, precum și de propunerile, în Țările de Jos, vizând o nouă legislație care să actualizeze Legea privind informațiile și securitatea din 2002; își reiterează apelul către toate statele membre de a se asigura că actualele și viitoarele lor cadre legislative și mecanisme de control al activităților agențiilor de informații respectă standardele Convenției europene a drepturilor omului și toată legislația în materie a Uniunii (par. 4)

Această Rezoluție, adoptată la 29 octombrie 2015, face bilanțul acțiunilor, precum și a lipsei de acțiune în anumite situații,  din partea Comisiei Europene și a altor instituții ale UE în legătură recomandările stabilite de Parlamentul European în  Rezoluţia din 12 martie 2014 referitoare la programul de supraveghere al Agenției Naționale de Securitate (NSA) a SUA, la organismele de supraveghere din diferite state membre și la impactul acestora asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor UE și asupra cooperării transatlantice în materie de justiție și de afaceri interne,  care se referă inclusiv la protecția confidențialității comunicărilor dintre avocat și client, în contextul supravegherii.

Conform paragrafului 11 din Rezoluția adoptată la 12 martie 2014,  Parlamentul European ”consideră esențială protejarea privilegiului secretului profesional al avocaților, jurnaliștilor, medicilor și al altor persoane care exercită profesii reglementate de activitățile de supraveghere în masă; subliniază în special că orice incertitudini legate de confidențialitatea informațiilor comunicate în cadrul relației dintre avocat și client ar putea avea un impact negativ asupra dreptului cetățenilor la consiliere juridică, asupra accesului la justiție și asupra dreptului la un proces echitabil” . Printre cele 8 acțiuni prioritate stabilite în această Rezoluție este și ” protejarea statului de drept și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor UE (inclusiv împotriva amenințărilor la adresa libertății presei), a dreptului publicului de a primi informații imparțiale și a confidențialității profesionale (inclusiv în relația avocat-client), precum și asigurarea unei protecții sporite a denunțătorilor” (Acțiunea 6, par. 132)