RIL admis: Consilierii juridici își pot exercita profesia independent de înscrierea acestora într-un tablou profesional ținut de Colegiile Consilierilor Juridici din România

● Soluția confirmă poziția UNBR, care a subliniat diferențele între cele două profesii
● Decizia ÎCCJ are implicații în clarificarea domeniul rezervat al fiecăreia și al rolului acestora în procedurile judiciare

În data de 22 aprilie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, stabilind că „În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 5 și art. 20 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările şi completările ulterioare, prestarea activității specifice, de reprezentare juridică, se poate realiza de către consilieri juridici, în calitatea lor de funcționari publici sau de angajați cu contract individual de muncă, independent de înscrierea acestora în Tabloul profesional al consilierilor juridici ținut de Colegiile Consilierilor Juridici din România” (Decizia nr. 7/2024 în dosarul nr. 390/1/2024)

Soluția confirmă punctul de vedere transmis de UNBR în acest dosar, la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, și subliniază diferențele structurale în privința organizării profesiei de avocat și de consilier juridic.

UNBR a opinat că prestarea activității specifice, de reprezentare juridică, se poate realiza de către consilierii juridici, în calitatea lor de funcționari publici (în cazul unei autorități, instituții publice sau al unei persoane juridice de drept public) sau de angajați cu contract individual de muncă (în cazul unei instituții sau al unei persoane juridice de drept public ori de drept privat), independent de înscrierea acestora în Tabloul profesional al consilierilor juridici ținut de Colegiile consilierilor Juridici din România.

AICI Opinia UNBR