“Rolul și viitorul profesiei de avocat în România”

 Conf. univ. dr. PETRUȚ CIOBANU,

Vicepreședinte, Uniunea Națională a Barourilor din România

Doamnelor și domnilor,

Stimați reprezentanți ai profesiilor liberale,

Stimați invitați,

Mă bucur să mă aflu aici, printre dumneavoastră, pentru a dezbate împreună o temă atât de provocatoare, precum ”Rolul și viitorul profesiilor liberale”. Într-adevăr, ne aflăm cu toții într-un moment de cumpănă, în care trebuie să alegem un drum către viitor. În funcție de modul în care vom alege, acest drum ar putea duce fie la împlinirea profesiei, prin adaptarea ei la schimbările disruptive care au avut loc în ultima vreme sau, dimpotrivă, la dezorganizarea și chiar dispariția profesiei, prin asimilarea ei de către alte profesii nou apărute sub impactul vremurilor și al tehnologiei.

Ne închipuim că putem face planuri pe termen lung, pe 10, chiar 20 de ani. Toți am crescut învățând că planificarea pe termen lung este cea mai bună cale de a reuși în viață. Chiar și acum vreo 10-15 ani, încă mai puteai prevedea cum va fi avocatura în viitorul apropiat, iar rolul avocatului în statul de drept și în raport cu alte profesii era încă destul de clar stabilit.  Astăzi lucrurile stau cu totul altfel. Tehnologia a accelerat mobilitatea informației, instantaneitatea a luat locul durabilității, a dislocat constantele pe care ne-am fi putut baza pentru a anticipa viitorul.

De aceea, mă voi abține să fac previziuni pe termen lung cu privire la avocatură și mă voi rezuma la provocările pe care le întâmpină astăzi, de natură să-i afecteze viitorul și chiar rolul în statul de drept.

Uniunile profesionale ale avocaților din Europa, implicit Uniunea Națională a Barourilor din România,  au sărbătorit de curând, pe 25 octombrie,  Ziua Europeană a Avocaților. Tema propusă de Consiliul Barourilor Europene (CCBE) pentru a celebra această zi a fost ”De ce sunt importanți avocații? Apărând apărătorii statului de drept”. Într-adevăr, ne aflăm într-un moment în care profesia de avocat întâmpină anumite greutăți în ceea ce privește înțelegerea rolului avocatului în apărarea statului de drept. Această confuzie sau neînțelegere a apărut, așadar, nu numai în România, ci la nivel european și global.

În parcursul luptei împotriva crimei organizate, deseori avocații sunt arătați cu degetul, în cadrul spectacolului judiciar la care asistăm în toate mediile de comunicare,  ca apărători ai infractorilor și a infracțiunilor comise de aceștia, ca și când ar fi complici ai clienților lor. Sub imperiul emoțiilor maselor, specifice epocii post adevăr în care ne aflăm, oamenii asistă la distrugerea sistematică a instrumentelor apărării, ca și când nu ei, cetățenii ar fi primele victime ale acestui fapt. Se uită că orice om are dreptul la justiție, că avocatul apără doar drepturi ale cetățeanului și libertăți fundamentale, nu infracțiunea în sine. Avocatul nu poate minți sau dezinforma instanța pentru a-și scăpa clientul pentru că este pasibil de pedeapsă. Acesta este rolul avocatului în societate: apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor! Nu a infracțiunilor, nu crearea aparenței unor drepturi prin afirmații înșelătoare!

Uniunea Națională a Barorurilor tocmai a publicat, cu ocazia Zilei Europene a Avocaților  2018, un volum sub titlul ”Rolul avocatului în apărarea statului de drept”, care cuprinde analize și opinii cu privire la provocările pe care le întâmpină actualmente avocatul în exercitarea rolului său de apărător al dreptății și nu al criminalității, cum încearcă să inoculeze cei ce vor să dețină controlul și puterea prin supraveghere electronică în masă și  manipularea informației deținute prin astfel de mijloace. Aceasta este o provocare majoră căreia trebuie să-i facă față avocații în zilele noastre și de care depinde în bună măsură și viitorul profesiei. Avocații sunt vizați de ”Big Brother„  pentru că ei sunt depozitari ai marilor secrete ale clienților lor, acoperite de secret profesional. Astfel că secretul profesional al avocatului, un fundament al profesiei de avocat, a început să fie atacat constant prin denaturarea sensului și a finalității acestuia. Secretul profesional  care este  garanție a apărării și un drept al cetățeanului, este catalogat ca mijlocde ascundere a fărădelegilor. Un altă polarizare a unui cuvânt, a unui concept, specifică actualității!  Vreau să subliniez că dezinformarea a devenit o provocare majoră a zilelor noastre pentru toate profesiile, în special pentru cele juridice și cu precădere pentru avocați, ca apărători vocali ai drepturilor încălcate.

Se pare, însă,  că noile medii de comunicare și de diseminare a informației nu pot fi controlate, deși la nivelul Comisiei Europene se fac eforturi pentru combaterea dezinformării, văzută ca unul dintre principalele obstacole în fața democrației și statului de drept, alături de valul populist, ca efect al acesteia . Însă există mult scepticism în privința eficienței vreunui instrument legislativ care ar putea combate acest fenomen. Astfel că o știre falsă (fake news), o campanie de dezinformare care se propagă mai rapid și mai extins decât orice informație cu conținut consistent și real,  poate oricând să deturneze tot ce ai clădit și să te determine s-o iei de la capăt, în altă direcție. Noi, avocații, ne-am confruntat cu o asemenea campanie de dezinformare, atunci când Uniunea Națională a Barourilor din România a vrut să întărească garanțiile apărării cetățeanului prin protejarea mai eficientă a secretului profesional. Acest lucru devenise o necesitate iminentă sub impactul amenințător al abuzurilor legate de supravegherea electronică  și percheziții la sediul avocatului, când se ridicau servere cu totul, fără a se ține cont de viața privată a clienților și secretul professional ca garanție a apărării și a egalității de arme în fața acuzării.

Astfel de aspecte au făcut ca reglementările existente la acea dată să devină insuficiente, fiind necsare unele precizări. Imediat după prezentarea proiectului de lege, s-a declanșat o campanie împotriva acesteia, propagându-se rapid, în toate mediile online, sintagma ”Superimunitatea avocaților”. Observăm ca mai nou, s-a vehiculat și ”superimunitatea magistraților”, când a fost vorba de reglementarea răspunderii acestora.

Din păcate, chiar și legislația, ca reper al coerenței și al stabilității raporturilor juridice, a intrat în era instantaneității. Vedem bine că nicio lege importantă nu scapă controverselor la nivel politic, că imediat cum apare un proiect de lege apare și partea adversă inițiatorului, care încearcă să-l blocheze, ducând reglementarea respectivă într-un cerc vicios, învârtind-o de la Parlament, Guvern, Președinție la Curtea Constituțională, mai nou și Comisia de la Veneția,  și înapoi, la nesfârșit. Ne aflăm într-un blocaj legislativ care ne trage spre haos, întrucât asta se întâmplă când nu există repere legislative clare, care să fie respectate. Situația în care se află astăzi justiția și procesul de legiferare pun probleme serioase implicit în legătură cu viitorul avocaților, ca parteneri indispensabili ai justiției.

Pe de altă parte, apariția noilor tehnologii bazate pe inteligența artificială vizează profesiile liberale, pentru că ele tind să elimine intermediarii, prin tehnologia blockchain, și să înlocuiască specialiștii cu roboți. Impactul și rapiditatea cu care vor genera schimbări sunt deseori subestimate. Roboții sunt capabili deja să caute la secundă în mii și sute de mii de documente, ceea ce omului îi este imposibil. În plus, nu sunt niciodată bolnavi sau prea ocupați cu altele. Platformele online prin care poți interoga un robot în chestiuni juridice se dezvoltă ca ciupercile după ploaie în întreaga lume, iar procentul de fidelitate al răspunsurilor este extrem de ridicat, vehiculându-se chiar un procent de 98% acuratețe. Dacă mai punem și extinderea platformelor online de soluționare a conflictelor în tot mai multe domenii, avem măcar o predicție destul de sigură pentru viitorul justiției și al avocaturii,  că aceasta se va muta pe internet la un moment dat, cu toate consecințele ce decurg din aceasta.

Așa cum menționa Stephen Hawking, la deschiderea web summit-ului de la Lisabona, în 2017,  toate aspectele vieții noastre vor fi afectate de inteligența artificial. Iar ”Dezvoltarea inteligenței artificiale poate fi cel mai bun lucru sau cel mai rău care s-a întâmplat omenirii”.

Deci, ori ne adaptăm, ori murim! Să nu raportăm această evoluție la noi, cei de vârstă mijlocie, la modul nostru de gândire, de raportare unii la alții și la societate. Vin din urmă  nativii  online, așa numiții ”millenials”. Ei vor aduce schimbarea extrem de rapid. Așa cum amintea dl. Gheorghe Florea, președintele UNBR, într-un material recent ” patru generații foarte diferite de avocați activează în același timp în avocatură : Tradiționaliștii sau ”Generația tăcută” (născuți între 1928 și 1845), Baby Boomers (născuți între 1946 și 1964), Generația X (născuți între 1965 și 1980) și Generația Y sau Millennials (născuți între 1981 și 1996).” Aceștia vin bineînțeles cu mentalități diferite și în acest moment este extrem de necesar să găsim punctele de legătură și să  gândim un  viitor comun, pentru a asigura existența profesiei și în anii care vin. Singura linie continuă între aceste generații este dată de principiile fundamentale ale profesiei, pentru care trebuie să luptăm pentru a fi prezervate cu orice preț. Și acest lucru cred că este valabil și pentru celelalte profesii liberale, pentru care principiile fundamentale,  etica, deontologia reprezintă pilonii de bază.

Exact așa reiese și din Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Rolul și viitorul profesiilor liberale în societatea civilă europeană a anului 2020” din 16.7.2014. ” Și în anul 2020 va exista o anumită tensiune între interesele de stat și cele individuale, precum și o cerere de consiliere și sprijin independente. Instituția profesiilor liberale va fi probabil operațională câtă vreme ea va putea fi supusă unor actualizări în timp util, care să nu obstrucționeze caracteristicile sale fundamentale, avantajele sale comparative în materie de cunoștințe, independența/transparența sa și încrederea care decurge din toate acestea”.