Uniunea Naţională a Barourilor din România  (în continuare, ”U.N.B.R.”) mulţumeşte Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România ( în continuare ”U.N.J.R.”) şi Asociaţiei Magistraţilor din România (în continuare, ”A.M.R.”) pentru reacţia promptă, fermă şi neechivocă prin care au criticat afirmaţiile făcute în spaţiul public relativ la o aşa-zisa «imunitate absolută» ori «superimunitate» a avocaţilor. Cele două organizații profesionale ale judecătorilor din România au  subliniat  consecinţele nefaste ale campaniei de dezinformare privind perspectivele reale ale legislației profesiei de avocat , pe de o parte, şi  efectele  ireparabile  de decredibilizare a profesiei prin denigrarea acesteia.

Apelurile judecătorilor au menționat și au explicat rolul incontestabil al avocaţilor în înfăptuirea justiţiei şi în asigurarea efectivă a dreptului constituţional la apărare.

Printr-o scrisoare deschisă trimisă premierului Dacian Cioloş la data de 17 mai 2016, U.N.J.R. i-a solicitat acestuia să indice public „de îndată” articolul din proiectul de modificare a legii avocatului „la care Ministrul Justiţiei Raluca Prună face trimitere că ar crea avocaţilor o «imunitate absolută»”.

Solicitarea a venit în contextul în care doamna Ministru al Justiţiei Raluca Prună a declarat la CSM, în data de 16 mai 2016, că „nu putem face din niciun fel de profesie liberală, fie şi cea a avocaţilor, o profesie care se bucură de o imunitate absolută. Este ceva nemaîntâlnit în UE„.

Declaraţia doamnei Ministru a venit după ce, în data de 5 mai 2016, prezentă la un eveniment organizat de Ambasada Marii Britanii la Bucureşti, Ministrul Justiţiei Raluca Prună a spus: „Asistăm acum la o ofensivă care aduce aminte de o restauraţie. Îmi voi folosi vocea pentru a nu pierde ceea ce am câştigat„.

În scrisoarea deschisă trimisă premierului Dacian Cioloş, UNJR a arătat:

„Afirmaţiile Ministrului Justiţiei Raluca Prună au creat o adevărată isterie în presă, discursul raţional fiind înlocuit de strigăte de «alarmă» că se doreşte subjugarea justiţiei, în contextul în care justiţia este făcută de către instanţe, prin judecători.”

„În toată această gălăgie publică, întreţinută de jurnalişti şi membri ai societăţii civile care nu sunt nici practicieni şi nici cunoscători ai dreptului, a lipsit discursul raţional şi argumentat pe un articol din lege clar.”

„Analiza punctuală a propunerii legislative trebuie făcută cu indicarea precisă a normelor europene la care ministrul justiţiei a făcut referire, pentru a putea avea o dezbatere profesionistă pe un subiect ce ţine de buna administrare a justiţiei.”

„Analiza unei propuneri legislative trebuie făcuta pornind de la principiul ce se doreşte a fi ocrotit prin norma propusă, trecând prin modul concret în care acesta este implementat, pentru a se verifica în ce măsură soluţia aleasă este sau nu excesivă. O astfel de dezbatere permite şi identificarea unor eventuale erori, ce pot fi în acest mod corectate.”

„La lecturarea proiectului de lege şi al punctului de vedere al Guvernului la modificările propuse legii 51/1995, UNJR nu a putut identifica nicăieri sintagma “super-imunitate” sau “imunitate absoluta”.”

„Facem un apel la o dezbatere profesionistă, argumentată pe subiectele ce privesc înfăptuirea justiţiei, ferită de exagerări ce riscă să aibă un efect mai degrabă manipulatoriu decât unul constructiv. Administrarea justiţiei este un proces sobru care se face în numele legii, adică raţional şi nu emoţional. Un act de justiţie eficient şi corect are nevoie de legi clare şi bine gândite care să îl susţină. Modificările la legea privind statutul avocatului sunt importante şi trebuie analizate raţional şi profesionist, lucru pe care presa nu l-a făcut.”

O atitudine similară a avut-o şi Asociaţia Magistraţilor din România, printr-o declaraţie publică din 1 iunie 2016, în care s-a arătat:

 „Dacă nu mai avem nici apărarea sigură în ţara asta, probabil că ar trebui să ne întoarcem în trecut, fiindcă avocatul avea mai multe garanţii în perioada comunistă. Doamna ministru Prună, aşa cum au observat invitaţii dumneavoastră, nu citeşte Drept comparat, am observat că i-au dat o replică foarte bună distinşii domni avocaţi, astăzi, face afirmaţii că am fi cumva o ţară unică în materie de reglementare şi daţi-mi voie să vă spun că nu e nimic nelalocul lui în ceea ce priveşte propunerea formulată pe Legea avocaţilor. Această profesie şi ea trebuie reformată şi e foarte bine că s-a inceput reformarea ei. Nu e nimic, nicio superimunitate, nu e nimic peste lege. Avocatul trebuie să fie la fel ca preotul, nu e posibil ca un cetăţean să nu aibă siguranţă când merge la un avocat că ceea ce discuta cu dumnealui rămâne acolo.”

„Observăm că este la modă această practică a denunţurilor, că nu se mai pot face altfel de anchete şi adevărul nu mai poate ieşi la iveală, din concepţia doamnei Prună, decât pe bază de denunţuri. Este un lucru foarte ruşinos, doamna Prună uită că la 25 de ani reforma sistemului judiciar, de la Revoluţie, s-a semnat anul trecut o carta interprofesională a judecătorilor, procurorilor şi avocaţilor români. Daţi-mi voie să vă spun că pentru un judecător, un avocat este la fel de important cum este procurorul. Nu este cu nimic mai deosebit procurorul decât avocatul”.

Aceste opinii exprimate în public  de  reprezentanții organizațiilor profesionale ale judecătorilor  din România demonstrează faptul că o profesie nu poate fi desprinsă de domeniul profesional în ansamblul său şi nici  de mediul socio-cultural care integrează în mod natural profesiile juridice.

Este de neconceput o justiţie liberă şi independentă cu avocaţi îngrădiţi în exerciţiul liber al profesiei şi privaţi de una dintre garanţiile esenţiale ale apărării: confidenţialitatea comunicării dintre client şi avocat şi dreptul de păstrare a secretului profesional, ca expresie a unei obligații sacrosante fața de cel care apelează la avocat.

Prin atitudinea avută, judecătorii din România au  dat expresie preţuirii majore acordată ideii de justiţie, care se poate împlini doar cu considerarea şi respectarea adevărului şi dreptăţii, ceea ce implică,obligatoriu, respectarea, asigurarea şi garantarea dreptului la apărare.

U.N.B.R. îşi exprimă preţuirea şi recunoştinţa faţă de această solidaritate a judecătorilor!

Pentru a „personaliza” mulţumirile publice adresate judecătorilor din România, dar şi pentru că omul este măsura tuturor lucrurilor, UNBR mulţumeşte la final, dar nu în ultimul rând, preşedinţilor U.N.J.R. şi A.M.R.: doamnei judecător Dana Gîrbovan şi doamnei judecător Gabriela Baltag.

Uniunea Naţională a Barourilor din România

Preşedinte av. dr. Gheorghe Florea