Sesizare transmisă de UNBR la Ministerul Justiției – în atenția domnului ministru Radu Marinescu – urmare a publicării în Monitorul Oficial nr. 83/30.01.2025, partea I, a Hotărârii CECCAR nr. 25/801 din 14 ianuarie 2025 privind împuternicirea experților contabili să asiste/reprezinte beneficiarii/clienții la oficiile registrului comerțului de pe lângă tribunale

Sesizare transmisă de UNBR la Ministerul Justiției – în atenția domnului ministru Radu Marinescu – urmare a publicării în Monitorul Oficial nr. 83/30.01.2025, partea I, a Hotărârii CECCAR nr. 25/801 din 14 ianuarie 2025 privind împuternicirea experților contabili să asiste/reprezinte beneficiarii/clienții la oficiile registrului comerțului de pe lângă tribunale

03 februarie 2025

Nr. 23-AUT-2025
Data: 01.02.2025

Către: Ministerul Justiției
În atenția ministrului justiției, dl Radu Marinescu

 

Stimate domnule Ministru,

Vă adresăm prezenta sesizare ca urmare a publicării în Monitorul Oficial nr. 83/30.01.2025, partea I, a Hotărârii CECCAR nr. 25/801 din 14 ianuarie 2025 privind împuternicirea experților contabili să asiste/reprezinte beneficiarii/clienții la oficiile registrului comerțului de pe lângă tribunale.

Încă din denumirea Hotărârii se poate observa imixtiunea gravă în activitățile „specifice profesiei de avocat”, care așa cum au stabilit legea și Înalta Curte de Casație și Justiție, pot fi desfășurate exclusiv de către avocați.

Practic, prin adoptarea și publicarea în Monitorul Oficial, se încalcă, astfel cum vom detalia în cele ce urmează, articolul 3, alin. 1 lit. b) din Legea 51/1995, art. 2 alin. 5 lit. e) din Legea nr. 265/2022, Decizia ICCJ nr. XXII din 12 iunie 2006, pronunțată în recurs în interesul legii, dar chiar și actul normativ în temeiul căruia a fost adoptată Hotărârea în cauză, și anume Ordonanța Guvernului nr. 65/1994.

Astfel, potrivit Legii 51/1995, asistența și reprezentarea clienților în fața Registrului Comerțului reprezintă un act specific profesiei de avocat. Articolul 3, alin. 1 lit. b) prevede că activitatea avocatului se realizează prin „asistență și reprezentare juridică în fața instanțelor judecătorești, a organelor de urmărire penală, a autorităților cu atribuții jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești, a organelor administrației publice și a instituțiilor, precum și a altor persoane juridice, în condițiile legii”. Conform art. 25 alin. 4 al Legii 51/1995, actele specifice profesiei de avocat, efectuate în mod public de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat în condițiile prezentei legi, sunt nule.

Menționăm și faptul că, în Decizia ICCJ nr. XXII din 12 iunie 2006, pronunțată în recurs în interesul legii, s-a reținut că: „(…) activitățile juridice de consultanță, de reprezentare și asistență juridică, precum și de redactare de acte juridice, inclusiv a acțiunilor introductive în instanță, cu posibilitatea atestării identității părților, a conținutului și a datei actelor, apărarea și reprezentarea cu mijloace juridice a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice, în raporturile cu autoritățile publice, cu instituțiile și cu orice persoană română sau străină, constituie, după caz, activități specifice profesiei de avocat, reglementate în art. 3 din Legea nr. 51/1995, cu modificările și completările ulterioare (…)”. Iar potrivit art.25, alin (1) din legea 51/1995,  „ Exercitarea, fără drept, a oricărei activități specifice profesiei de avocat constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale”.

Potrivit art. 3 alin. 1, lit. e) din Legea nr. 265/2022 privind registrul comerțului, prin noțiunea de împuternicit se înțelege „consilierul juridic salariat al persoanei juridice, persoanei fizice autorizate, întreprinderii individuale sau întreprinderii familiale, avocatul împuternicit cu împuternicire avocațială, persoana împuternicită cu procură specială sau generală, în formă autentică, să semneze și/sau să depună cereri în numele persoanei fizice sau juridice, alte persoane fizice salariate ale persoanei juridice, persoanei fizice autorizate, întreprinderii individuale sau întreprinderii familiale, împuternicite pentru depunerea de cereri sau pentru ridicarea de documente la/de la registrul comerțului”.

Nu în ultimul rând, Hotărârea CECCAR adaugă la lege, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 6 lit. e), g) și k) din Ordonanța Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați – dispoziții citate ca temei al Hotărârii CECCAR nr. 25/801/2025 – aceștia „acordă asistență de specialitate necesară pentru înființarea și reorganizarea societăților” și „efectuează pentru persoanele fizice și juridice servicii profesionale în relația cu oficiile registrului comerțului de pe lângă tribunale”. Așadar, art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 65/1994  nu cuprinde si nici nu poate fi interpretat în sensul de a permite prestarea de servicii juridice ce sunt în sfera de activitate a profesiei de avocat, ci se limitează la activitățile specifice profesiei de contabil ce sunt detaliate în cuprinsul O.G. 65/1994.

Prin urmare, nici legea și nici articolele din lege care sunt prezentate ca temei al Hotărârii CECCAR nu se referă la activități de „reprezentare” în fața Registrului Comerțului.

Având în vedere aspectele expuse, UNBR vă solicită să dispuneți ca ONRC să nu recunoască împuternicirile emise în baza Hotărârii CECCAR nr. 25/801/2025.

Uniunea Națională a Barourilor din România rămâne fermă în apărarea respectării legii și a drepturilor avocatului care prevăd inclusiv dreptul de a exercita în mod exclusiv activități de asistență și reprezentare juridică în fața autorităților publice și a oricăror altor organisme.

 

PREȘEDINTE UNBR

dr. Traian Briciu


Descarcă/vizualizeaza sesizarea fișier PDF