Baroul Dolj

Introducere. Structurată în două părţi, cercetarea realizată a urmărit să dezvolte în primul rând dimensiunea de luptă împotriva corupţiei la nivel regional, axându-ne pe zona de dezvoltare instituţională şi strategie la nivelul Uniunii Europene, în timp ce în partea a doua am identificat aspecte ce ţin de promovarea integrităţii şi iniţiativele anti-corupţie formulate în interiorul profesiei.

Am ales acest punct central de analiză – lupta împotriva corupţiei – în principal datorită gravităţii fenomenului şi impactului negativ mai ales în condiţii determinate de criza economică şi importanţei atribuite atât la nivel global, regional sau naţional.

De asemenea am considerat oportun să tratăm acest subiect în revista Iustitia a Baroului Dolj, revistă dedicată în principal profesiei, pentru a introduce şi la nivel intern aspecte de maximă importanţă ce suscită inclusiv interesul profesiei pe plan internaţional.

Menţionez în sprijinul afirmaţiei anterioare interesul generat de această materie pentru organizaţiile similare din alte state – ex. ABA – American Bar Association[1] şi importanţa cu care sunt privite elementele ce aparţin dimensiunii de luptă împotriva corupţiei şi promovării integrităţii de către organizaţiile internaţionale de profil, spre ex. – IBA – International Bar Association[2]. Aspectele privind strategiile şi programele de luptă împotriva corupţiei dezvoltate de organizaţiile din interiorul profesiei vor fi prezentate pe în partea a doua a studiului.

Cu ocazia adoptării Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei[3], Kofi Annan, Secretarul General al organizaţiei a evidenţiat necesitatea luptei împotriva corupţiei:

“Corupţia deviază fondurile necesare dezvoltării, subminând abilitatea unui guvern să ofere serviciile de bază, hrănind inegalitatea şi injustiţia şi descurajând investiţiile şi ajutoarele străine”.

Lupta împotriva corupţiei a atins o dimensiune globală, aceste aspecte fiind relevate de doctrină, Donald C. Menzel remarcând iniţiativele desfăşurate de organizaţiile internaţionale, incluzând Naţiunile Unite, Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare(OECD), Transparency International, Grupul Utstein (format din Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Suedia, Canada şi Germania), etc. care au lansat în ultimii ani o serie de iniţiative anti-corupţie[4].

Fie că vorbim de organizaţii cu vocaţie globală sau regională, spre ex. Organizaţia Naţiunilor Unite[5], Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare[6], Banca Mondială[7], Consiliul Europei[8] sau strict regională Organizaţia Statelor Americane [9]sau Uniunea Africană[10] sau Uniunea Europeană, este evidentă orientarea şi determinarea la nivel global pentru a contracara acest fenomen, aspecte pe care le-am relevat încă din 2007[11]. După cum notam în lucrare, corupţia aduce atingere democraţiei şi normelor juridice, slăbeşte puterea autorităţilor, scade calitatea vieţii, conduce la încălcări ale dreptului omului şi permite dezvoltarea fenomenelor antisociale, a grupurilor de interese şi a grupărilor crimei organizate.

PARTEA I

La nivelul Uniunii Europene promovarea integrităţii în sectorul public şi lupta împotriva corupţiei au reprezentat o parte importantă atât în politicile externe cât şi interne, începând din 1990 instituţiile europene conducând o reformă considerabilă în materia combaterii şi prevenirii corupţiei, în special în interiorul celui de-al treilea pilon – Justiţie şi Afaceri Interne.

Crearea în 1999 a Oficiului de Luptă Împotriva Fraudei (OLAF), Planul de luptă împotriva crimei organizate[12], Planul de Acţiune al Consiliului de la Viena[13] care conţine măsuri de luptă împotriva corupţiei, adoptarea Convenţiei pentru protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene (1995) şi protocoalele adiţionale şi a Convenţiei de luptă împotriva corupţiei implicând funcţionarii Comunităţilor Europene sau funcţionarii statelor membre ale Uniunii Europene (1997), adoptarea Strategiei Mileniului pentru prevenirea şi controlul crimei organizate (2000-2005)[14], Comunicarea Comisie pentru o politică europeană clară împotriva corupţiei[15], scot în evidenţă gravitatea acestui fenomen în spaţiul public european precum şi determinarea manifestată de instituţiile Uniunii de a lupta împotriva sa.

Evoluţiile ulterioare şi reforma instituită prin Tratatul de la Lisabona  au determinat noi evoluţii în domeniu, evoluţii ce au presupus orientarea instituţiilor europene spre o nouă politică de luptă împotriva corupţiei, adoptarea de noi strategii şi dezvoltări instituţionale.

Introducerea în textul art. 69 al Tratatului a corupţiei ca un domeniu de maximă gravitate a criminalităţii transfrontaliere, relevă din nou dorinţa manifestată la nivel european de a lupta împotriva acestui fenomen şi de realiza un spaţiu european al integrităţii.

Comunicarea Comisiei din 10.6.2009 intitulată „Un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie în serviciul cetăţenilor” declară o nouă strategie de securitate internă şi obiectivul Comisiei „de a se asigura cele mai bune servicii posibile pentru cetăţean în domeniile justiţiei, libertăţii şi securităţii[16]”.

Noua strategie de securitate – „O Europă care protejează”, identifică corupţia ca ameninţare majoră obligând astfel Uniunea să adopte obiective clare în materie de transparenţă şi combatere a corupţiei, să dezvolte măsurile anticorupţie dintr-o serie de domenii ale acquis-ului (achiziţii publice, control financiar etc.) şi să promoveze schimbul de bune practici în materia combaterii fenomenului.

La nivelul Consiliului European, prin adoptarea programului Stockholm aprobat la 30 noiembrie 2009 este oferit un nou cadru politic Uniunii Europene pentru perioada 2010-2014, reprezentând o nouă strategie europeană în materia justiţiei, afacerilor interne şi în domeniul imigraţiei.

Programul intitulat „Către o Europă deschisă, mai sigură, în serviciul cetăţenilor[17]” identifică corupţia ca o ameninţare majoră la adresa securităţii interne, reclamând creşterea acţiunilor de combatere la nivelul Uniunii şi o mai bună coordonare a acţiunilor la nivel regional şi naţional, în principal datorită caracterului transfrontalier al acestei ameninţări.

Strategia de securitate internă, prevăzută în cap. 4 al documentului, declară  rolul important al Comisiei Europene, fiind responsabilitatea Comisiei de a dezvolta o politică comprehensivă de combatere a corupţiei în strânsă cooperare cu GRECO şi de creştere a gradului de cooperare a statelor membre, GRECO şi OECD în cadrul instrumentului global, reprezentat de Convenţia Naţiunilor Unite de luptă împotriva corupţiei.

Un ultim aspect deosebit de important pe care dorim să îl aducem în discuţie este semnarea la 7 mai 2010 a declaraţiei 0002/2010 a declaraţiei scrise, depuse de europarlamentarii Monica Luisa Macovei, Simon Busuttil, Luigi de Magistris, Ana Gomes şi Bart Staes ai Grupului Partidului Popular European (PPE), privind eforturile Uniunii de combatere a corupţiei.

Semnarea declaraţie de către un număr de 397 europarlamentari, a condus la adoptarea Declaraţiei de către Parlamentul European din 18 mai 2010 privind eforturile Uniunii de combatere a corupţiei.

Parlamentul European, luând în considerare impactul negativ al corupţiei, identificat ca un element ce a jucat un rol important în criza economică, ca urmarea a ratificării Convenţiei Naţiunilor Unite Împotriva Corupţiei şi rezultatelor Eurobarometrului din decembrie 2009 care certifică preocuparea majoră a cetăţenilor europeni privind corupţia (78%) şi rolul jucat de lupta împotriva corupţiei în viziunea Parlamentului, declarată în programul de la Stockholm, a decis adoptarea şi realizarea unei politici anticorupţie de anvergură în spaţiul european.

Partea a II-a

Iniţiativă desfăşurată de American Bar Association intitulată – The American Bar Assoc. Rule of Law Initiative (ABA ROLI), creată în 2007 pentru a consolida cele 5 programe externe desfăşurate de organizaţie la nivel global începute încă din 1990, realizează programe de reformă legislativă în mai mult de 40 de state.

Un program de maximă importanţă al ABA, desfăşurat în cadrul iniţiativei – priveşte lupta anti-corupţie şi integritatea publică, scopul declarat fiind de a contribui la eforturile statelor de a dezvolta un cadru legal, instituţii şi capacitatea de a preveni şi sancţiona corupţia, de a încuraja integritatea publică, responsabilitatea, transparenţa şi participarea publică.

Programul asistă guvernele şi organizaţiile societăţii civile din statele în care se desfăşoară în dezvoltarea, publicitatea şi îmbunătăţirea strategiilor naţionale anti-corupţie şi planurilor de acţiune.

Programul este structurat pe cinci direcţii de acţiune – Etică şi responsabilitate, Legislaţie, Strategii anti-corupţie, Educaţie şi Analiză, în mod concret ABA lucrând efectiv la modificările legislative, trainingul procurorilor şi judecătorilor, întărirea capacităţii instituţiilor publice şi organizaţiilor non-guvernamentale în combaterea corupţiei.

Strategia Anti-corupţie pentru Profesia Juridică a International Bar Association, iniţiativa comună IBA-OECD-UNODC, reprezintă în fapt primul proiect global anti-corupţie, ce alătura profesia juridică elementului corupţie, urmărind să cerceteze rolul jucat de avocaţi în corupţia internaţională, să aducă în atenţie efectele devastatoare ale corupţiei şi să promoveze bunele practice în materie în interiorul profesiei.

Comitetul Anti-corupţie al International Bar Association, comitet de maximă importanţă al Asociaţiei, conţine membrii ai comunităţii de profil la nivel global având ca scop implementarea unor activităţi şi programe specifice acestei secţiuni complexe şi în continuă dezvoltare a dreptului – dedicată corupţiei.

Continuând activitatea desfăşurată de Grupul de Lucru Anti-corupţie al IBA, datorită importanţei şi gravităţii problemelor asociate corupţiei, Grupul a primit statutul de Comitet al organizaţiei.

Colaborarea IBA cu diversele organizaţii internaţionale, s-a manifestat şi în domeniul luptei împotriva corupţiei, organizaţia lansând în aprilie 2010 în colaborare cu OECD şi UNODC[18] – Strategia Anti-corupţie pentru Profesia Juridică, proiect ce are ca punct central rolul jucat de avocaţi în corupţia internaţională şi modul în care instrumentele internaţionale şi legislaţia extrateritorială se aplică în practică.

Filosofia pe care se bazează strategia este dictată de rolul important jucat de avocaţi în viaţa economică internă sau internaţională şi de lipsa de reglementări şi pregătire privind rolul profesiei în domeniul asociat corupţiei.

Este esenţial în opinia organizaţiei ca pentru a asigura probitatea profesiei, avocaţii să fie pregătiţi în acest domeniu de maximă importanţă.

Prima etapă a proiectului se bazează pe trei elemente:

–         1. realizarea unui Raport Anti-corupţie Global pentru Profesia Juridică, bazat pe cercetările şi sondajele efectuate de organizaţie;

–         2. Realizarea de programe de training la nivel naţional orientate către practica privată;

–         3. Organizarea de sesiuni speciale în cadrul manifestărilor IBA dedicate proiectului.

Putem anunţa că prima etapă a proiectului a fost realizată pe data de 4 octombrie cu ocazia Conferinţei Anuale a IBA din Vancouver fiind făcut public Raportul, în timp ce a doua etapă a proiectului a început, prin demararea unor workshopuri în jurisdicţia Americii Latine. Cu privire la acest aspect, doresc să menţionez că zonele geografice următoare avute în considerare sunt Africa şi Estul Europei.

Datele făcute publice în baza cercetării sociologice, relevă aspecte îngrijorătoare, spre exemplu peste 40% dintre respondenţi neauzind de instrumentele internaţionale dezvoltate de ONU şi OECD în domeniu, instrumente ce au un impact direct asupra activităţilor desfăşurate în interiorul profesiei.

De asemenea analiza efectuată la nivel global (95 de jurisdicţii), a demonstrat că mai mult de jumătate dintre avocaţii respondenţi consideră că – fenomenul corupţiei – este prezent în ţările de provenienţă, aceasta fiind prezentă şi în interiorul profesiei.

De interes sunt şi răspunsurile privind asocierea aspectelor ce privesc corupţia şi activitatea depusă de barourile naţionale şi firmele private de avocatură, în acest sens doar 43% din respondenţi afirmând că asociaţiile naţionale ale barourilor oferă informaţii privind politicile anticorupţie în interiorul profesiei, în timp ce la nivelul firmelor de avocatură în mai puţin de 40% din cazuri se face trimitere la astfel de elemente.

*

Concluzii. Încercând să concluzionăm, este evident în opinia noastră că există o determinare clară a instituţiilor europene de contracarare a acestui fenomen cu efecte devastatoare în spaţiul public şi de a realiza o strategie de combatere concretă şi integrată, cu reale şanse de reuşită.

De asemenea adoptarea Declaraţiei privind eforturile Uniunii de combatere a corupţiei (18 mai 2010) de către Parlamentul European, afirmă o viziune politică comună privind necesitatea dezvoltării instrumentelor eficiente de combatere a corupţiei şi poate reprezenta un moment cheie în privinţa formulării politicilor europene în domeniul realizării unui spaţiu european al integrităţii.

În ceea ce priveşte dezvoltarea iniţiativelor anti-corupţie de către organizaţiile din interiorul profesiei, după cum am putut observa, este relevată importanţa şi gravitatea acestui fenomen şi necesitatea implicării profesiei în eforturile de combatere a corupţiei.

În ceea ce priveşte situaţia la nivel intern, situaţia României este una critică în raport cu fenomenul corupţiei, datele prezente în raporturile de monitorizare realizate de Uniunea Europeană sau Consiliul Europei relevând dificultăţile cu care ne confruntăm.

Nu citez în acest sens decât Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu, privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare[19], dat publicităţii în iulie 2010, care relevă problemele existente în privinţa reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei.

De asemenea scorurile obţinute de România în cercetările efectuate de Banca Mondială (noul raport Worlwide Governance Indicators – poziţia 12 pentru regiunea Europei de Est şi ţările Baltice), Forumul Economic Global (Raportul Competitivităţii Globale 2010 – poziţia 24 în UE) sau Transparency International (ICP Corruption Perception Index 2009– poziţia 71 din 180 ţări sau Barometrul Global al Corupţiei – clasare în grupa a treia a statelor monitorizate), ne creează o imagine asupra gravităţii situaţiei.

De asemenea cercetările anterioare[20] pe care le-am efectuat la nivel intern, relevă aspecte privind impactul negativ al corupţiei asupra sectorului public intern.

Cercetarea aplicativă pe care am realizat-o în perioada iulie-august 2010, concretizată în Raportul privind percepţia funcţionarilor publici din România asupra administraţiei publice moderne, relevă incapacitatea structurilor de stat de a instaura un climat de integritate, lipsit de aspectele asociate corupţiei, conform opiniei exprimate a 36% dintre respondenţi.

De asemenea este opinia generală a 83% dintre respondenţi că eliminarea corupţiei trebuie privită ca prioritate pentru România, importanţa luptei împotriva corupţiei fiind cu atât mai necesară în condiţiile sociale actuale.

În condiţiile actuale dominate de impactul negativ al crizei financiare, considerăm absolut necesară impulsionarea strategiilor de luptă împotriva corupţiei, de îmbunătăţire a cadrului legal privind corupţia, de reformulare apoliticilor publice şi a dezvoltărilor instituţionale la nivel intern pentru a crea fundamentele solide necesare contracarării efectelor devastatoare asociate fenomenului.

Având în vedere aspectele relevate ce ţin de evoluţiile pe plan internaţional atât la nivelul organizaţiilor internaţionale cât şi la nivelul celor profesionale, dorim să atragem atenţia că lupta împotriva corupţiei, combaterea şi prevenirea pot fi de succes atunci când toate părţile  societăţii vor fi conştiente de problemele majore create şi vor fi implicate în mod activ.

De asemenea doresc să subliniez încă o dată rolul important jucat de profesie, cel puţin în opinia mea şi importanţa orientării şi la nivel intern asupra aspectelor ce privesc lupta împotriva corupţiei.

Consider oportună şi necesară  orientarea la nivel asociativ, fac aici referire atât la Uniune cât şi la Barouri în mod individual şi dezvoltarea unor programe şi acţiuni similare celor prezentate, în principal datorită rolului important ocupat de profesie în spaţiul public.

Astfel, consider necesară implicarea activă a Uniunii în procesele de elaborare a cadrului legislativ, a strategiilor şi politicilor publice asociate domeniului justiţiei,  crearea la nivel de Uniune a unor structuri dedicate cercetării şi informării membrilor cu privire la aspecte ce ţin de evoluţia ştiinţelor juridice pe plan intern, regional şi internaţional – după modelul ABA şi dezvoltarea programelor specifice de pregătire şi informare a avocaţilor cu privire la dimensiunea fenomenului corupţiei.

Doresc să închei citându-l pe cel al cărui geniu continuă să uimească şi astăzi, Mihai Eminescu, cel care a publicat în ziarul Timpul articolul intitulat Priveliştea corupţiei, la 26 mai 1882, articol ce se pare că … este actual:

„Nimic nu e mai periculos pentru conştiinţa unui popor, decât priveliştea corupţiei şi a nulităţii recompensate, decât ridicarea în sus a demeritului. Această privelişte îi ia poporului încrederea în valoarea muncii şi în siguranţa înaintării prin merit. Dându-i-se zilnic exemplu că, fără a şti ceva şi fără să fi muncit, cineva poate ajunge bogat şi om cu vază, arătându-i-se zilnic împroprietăriri de oameni ce n-aveau alt drept decât favorurile oamenilor zilei, contagiul intelectual şi moral devine din endemic – epidemic…”

*

*   *

[1] American Bar Association ABA – cea mai mare asociaţie voluntară profesională  la nivel global, cu peste 400.000 membri, fondată în 1879.

[2] International Bar Association IBA – principala organizaţie la nivel global, cuprinzând asociaţii ale barourilor, barouri naţionale, practicieni ai profesiilor legale şi societăţi din domeniul dreptului, fondată în 1947.

[3] Convenţia Naţiunilor Unite de Luptă împotriva Corupţiei, adoptată prin rezoluţia 58/4 din 31 oct. 2003 a Adunării Generale a ONU, intrată în vigoare 14 dec. 2005, documentul juridic de maximă importanţă cu vocaţie universală adoptat în domeniul combaterii corupţiei.

[4] Donald C. Menzel, „Ethics Management for Public Administrators: building organization of integrity”, M.E. Sharpe, 2007, pp. 148.

[5] Convenţia (2005), Ghidul legislativ de Implementare a Corupţiei (2006), programele desfăşurate de UNDP – Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite, etc.

[6] OECD – Convenţia de Combatere a Mituirii Oficialilor Publici în Tranzacţiile Internaţionale (1997) şi programele dezvoltate.

[7] Banca Mondială – ex. cele peste 600 de programe dezvoltate începând cu 1996 de luptă împotriva corupţiei.

[8] Consiliul Europei – Convenţiile penală şi civilă de luptă împotriva corupţiei, Rezoluţiile 1214 şi 1492 privind Rolul parlamentelor în lupta contra corupţiei (2000) şi respectiv privind Sărăcia şi lupta împotriva corupţiei în Statele Membre ale Consiliului Europei (2006), crearea GRECO (1999), etc.

[9] OAS – Convenţia inter-americană împotriva Corupţiei (1996).

[10] Uniunea Africană – Convenţia UA pentru prevenirea corupţiei şi delictelor similare (2003).

[11] Troanţă Rebeleş Teodor Dragoş, Lupta împotriva corupţiei. Analiză la nivel global şi european, Ed. Sitech, Craiova, ISBN  978-973-746-688-4, pp. 123-129.

[12] Action plan to combat organized crime, adoptat de Counsiliu în 28 April 1997; OJ C 251/1, 15.8.1997

[13] Action plan of the Council and the Commission on how best to implement the provisions of the Treaty of Amsterdam on an area of freedom, security and justice, adoptat de Counsiliu în 3 December 1998; OJ C 19/1, 23/01/1999.

[14] The Prevention and Control Of Organized Crime: A European Union Strategy For The Beginning Of The New Millennium adopted by the Council on 27 March 2000, Jurnalul Oficial C 124/01, 3.5.2000

[15] Communication on a comprehensive EU anti-corruption policy, COM (2003) 317, Brussels, 28.5.2003.

[16] Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu, Un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie în serviciul cetăţenilor, COM (2009) 262 final, Bruxelles, 10.6.2009, p. 4.

[17] Consiliul European, The Stockolm Programme-An open and secure Europe serving and protecting the citizen, Bruxelles, 17024/09, 2 decembrie 2009.

[18] United Nations Office on Drugs and Crime.

[19] Raportul Comisiei către parlamentul European şi Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare, COM(2010) 401 final, Bruxelles, 20.07.2010.

[20] Vezi în acest sent Troanţă Rebeleş Teodor Dragoş (coautor), Diagnoză privind percepţia cetăţenilor din România cu privire la dreptul la o bună administrare, Ed. IRECSON Institutul Român de Cercetări Economico-Sociale şi Sondaje, ISBN 978-973-7694-46-1, Bucureşti, 2008 sau Troanţă Rebeleş Teodor Dragoş (coautor), Diagnoză privind percepţia funcţionarilor publici din România cu privire la dreptul la o bună administrare, Ed. IRECSON Institutul Român de Cercetări Economico-Sociale şi Sondaje, ISBN 978-973-7694-47-8, Bucureşti, 2008.