UNBR Info: Punctul de vedere al Uniunii Naționale a Barourilor din România privind modificarea Codului de procedură civilă și a Legii profesiei de consilier juridic (L547.24), emis la solicitarea Comisiei Juridice a Senatului
1. Modificarea art. 451 alin. 1 din Legea 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă
UNBR consideră că modificarea propusă pentru articolul 451 alin. 1 din Codul de procedură civilă, prin înlocuirea expresiei „onorariile avocaților” cu „onorariile și cheltuielile avansate cu reprezentanții convenționali și legali, mandatarii…”, este lipsită de orice temei și nu este necesară.
Folosirea expresiei „onorarii avansate” este improprie atât în cazul reprezentării legale/mandatar, cât și în cazul reprezentării convenționale prin mandatar neavocat sau consilier juridic. Prin „onorariu” ar trebui avut în vedere „plata pentru serviciul prestat de către un profesionist care are în obiectul său de activitate servicii de reprezentare judiciară”, ceea ce nu este cazul în ipotezelor sus menționate.
Dacă ar opera o astfel de modificare legislativă, ar favoriza în mod direct practicarea „avocaturii clandestine/ilegale”, atâta timp cât s-ar crea mecanismul care ar permite unui neavocat să reprezinte în justiție – ca un veritabil serviciu producător de venituri – deoarece pentru această reprezentare ar putea percepe şi un „onorariu”.
Salariul primit de consilierul juridic nu este posibil şi nici nu ar fi legal a fi arondat unei cauze sau mai multor cauze judiciare în care s-a realizat reprezentarea. Așa cum a stabilit Înalta Curte de Casație și Justiție, dreptul salarial primit de consilierul juridic nu este necesar procesului, ci este necesar respectării contractului de muncă încheiat şi, implicit, derulării activității de consilier juridic, în ansamblu.
Decizia nr. 46 din 20 ianuarie 2016 pronunțată în recurs de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație şi Justiţie având ca obiect cerere în pretenții: ,,Sumele de bani reprezentând indemnizația de delegare a consilierului juridic şi contravaloarea salariului încasat de acesta în zilele în care s-a deplasat la instanță pentru termenele de judecată ale dosarului nu constituie cheltuieli efectuate exclusiv în considerarea procesului judiciar, ci drepturi salariale pe care angajatorul le achită propriului salariat în exercitarea sarcinilor sale de serviciu, astfel că acestea exced noțiunii de cheltuieli de judecată (…)În aceste atribuții este inclusă şi obligația de reprezentare juridică a societății în procesele cu terții, iar obligația angajatorului de plată a drepturilor salariale nu își are izvorul în aceste litigii, ci derivă din raportul juridic de muncă.”
2. Completarea art. 3 din Legea 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic
În privința propunerii de a introduce o dispoziție care să acorde consilierilor juridici dreptul la un spor pentru activitățile de asistare și reprezentare, UNBR susține că, în principiu, legiuitorul are libertatea de a stabili dacă, pentru activitățile de reprezentare în justiție, consilierul juridic poate avea dreptul la un spor (care are tot natura unui drept salarial). Acest drept există însă deja în legislația actuală, dacă există o convenție între angajator şi consilierul juridic.