• Uniunea Națională a Barourilor din România propune o rezoluție privind ”Principiile de integritate în activitățile profesionale desfășurate de avocați în profesii compatibile cu cea de avocat și în conlucrările interprofesionale pentru furnizarea de servicii profesionale integrate”

În cadrul ședinței Consiliului UNBR din data de 7 martie 2015 au fost dezbatute problemele legate de conflictul de interese în activitățile desfășurate de avocați în cadrul profesiilor compatibile cu profesia de avocat și în conlucrările interprofesionale pentru furnizarea de servicii integrate.

Ținând cont de faptul că noile realități economice și sociale reclamă extinderea serviciilor pe care avocații le prestează pentru clienții lor, precum și de faptul că avocații sunt în situația în care trebuie să-și analizeze și să-și valorifice oportunitățile profesionale într-un context marcat de schimbări importante în exercițiul profesiei, președintele UNBR, dl. Av dr. Gheorghe Florea,  a înaintat  Consiliului UNBR un proiect de  Rezoluție, prin care propune reinterpretarea principiilor profesiei în acord cu evoluția cadrului de exercitare a atribuțiilor profesionale.

Propunerea a fost susținută de consilierii UNBR, care au  luat act de proiectul de Rezoluție și au hotărât ca adoptarea acesteia să fie pusă în discuția proximei ședințe a Consiliului.

PROIECT

REZOLUŢIA

CONSILIULUI  UNIUNII NAŢIONALE A BAROURILOR DIN ROMÂNIA

PRINCIPIILE DE INTEGRITATE ÎN ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE DE AVOCAŢI ÎN PROFESII COMPATIBILE CU PROFESIA DE AVOCAT ŞI ÎN CONLUCRĂRILE INTERPROFESIONALE PENTRU FURNIZAREA DE SERVICII PROFESIONALE INTEGRATE

Preambul

Având în vedere faptul că noile realități economice și sociale reclamă o extindere a interpretării principiilor fundamentale ale profesiei de avocat la contextul specific al tendințelor de exercitare a activității lor și  în cadrul altor profesii compatibile cu cea de avocat, precum și al tendințelor de colaborare profesională tot mai strânsă cu alte profesii juridice și chiar nejuridice;

Având în vedere tendințele de interprofesionalitate  a serviciilor profesiilor juridice și conexe pentru a oferi clienților soluții integrate;

Având în vedere dezvoltarea modalităților alternative de soluționare a litigiilor și a colaborării interprofesionale cu profesioniști din alte domenii juridice și chiar nejuridice;

Având în vedere tendințele de extindere a activității avocaților prin calificarea în profesii conexe compatibile cu profesia de avocat și participarea la exercițiul acestora;

Având în vedere faptul că profesia de avocat este compatibilă cu cea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier in proprietate intelectuala, consilier in proprietate industriala, traducator autorizat, administrator sau lichidator in cadrul procedurilor de reorganizare si lichidare judiciara (Art. 16, lit. b din Legea 51/1995);

Având în vedere că exercitarea profesiei de avocat este compatibilă cu calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau județene,  activități și funcții didactice în învățământul juridic superior,  activitatea literară și publicistică (Art. 16, lit. a), b) și c) din Legea 51/1995);

Având în vedere că avocații trebuie să răspundă nevoilor din ce în ce mai diversificate ale clientului și în același timp resimt necesitatea de a-și păstra identitatea profesională în noua economie colaborativă.

Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România adoptă prezenta:

REZOLUȚIE

reprezentând o declarație de intenție a semnatarilor în ceea ce privește adoptarea unui nucleu de reguli bazate pe principiile și valorile fundamentale ale profesiei de avocat, care să fie aplicabile avocatului indiferent de cadrul în care, în condiţiile legii, îşi desfăşoară activitatea, chiar în alte profesii cu care, legal, profesia de avocat este compatibilă.

Obiective:

Prin implementarea prezentei rezoluții,  se urmăresc următoarele obiective:

Crearea mediului necesar pentru a produce o creştere reală şi de durată a integrităţii în mediul în care avocatul îşi desfăşoară activitatea;

Promovarea comportamentelor etice şi descurajarea practicilor lipsite de integritate în activităţile de conlucrare profesională dintre avocaţi şi membrii altor profesii legal reglementate, ori în exercitarea de către avocat a altor profesii legal organizate, compatibile cu profesia de avocat;

Crearea unui climat de bună colaborare şi încredere reciprocă între instituţiile legal organizate din care fac parte profesioniştii care conlucrează în activităţi profesionale care implică activităţi profesionale ale avocaţilor şi avocaţi, ori în cadrul cărora se desfăşoară activităţi profesionale specifice altor profesii, de către avocaţi, în condiţii de compatibilitate permise de lege;

Realizarea unui nucleu de integritate profesională şi inter-instituţională în mediul de afaceri şi în mediul instituţional în care avocaţii relaţionează în activităţi profesionale judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea securităţii bazate pe lege.

Prin adoptarea acestei Rezoluții, Corpul profesional al avocaţilor îşi face publică adeziunea la  principiile fundamentale ale avocaturii, aplicabile în contextul activităților desfășurate de avocat în cadrul profesiilor compatibile și în relațiile interprofesionale  şi îşi asumă rolul de promotor al acestor principii atât în cadrul mediului interprofesional, cât şi în cadrul celorlalte domenii de activitate cu care se intersectează activitatea lor.

PRICIPII DE ETICĂ PENTRU ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE DE AVOCAT ÎN CALITATE DE PROFESIONIST ÎN ALTE PROFESII COMPATIBILE CU PROFESIA DE AVOCAT ŞI ÎN ACTIVITĂŢILE DE CONLUCRARE PROFESIONALĂ CU MEMBRII ALTOR PROFESII

1.     Principiul independenței avocatului în raporturile cu ceilalți profesioniști

Avocatul trebuie să fie și să rămână independent atât în cadrul conlucrărilor interprofesionale pentru furnizarea de servicii profesionale integrate, cât și în activitățile desfășurate în profesii compatibile cu profesia de avocat. Aceasta înseamnă că el trebuie să fie liber în sens intelectual și economic, astfel încât să ofere clienților soluții neinfluențate de interesele grupării interprofesionale sau ale altor profesioniști din cadrul altor servicii juridice sau conexe.

Avocatul  trebuie să se ghideze numai după conștiința sa profesională și să nu să accepte presiuni nepotrivite din partea persoanelor cu care conlucrează profesional. În egală măsură, avocatul nu va face presiuni nepotrivite asupra celorlalți profesioniști cu care intră în contact în cdrul colaborării interprofesionale.

Principiul independenței avocatului presupune și asumarea individuală a răspunderii față de client, față de profesioniștii cu care intră în contact și față de statul român. Relația dintre avocat și client este una foarte personală, confidențialitatea fiind de esența acestei relații. De aceea, în cadrul unei colaborări interprofesionale, el trebuie să-și exercite atribuțiile strict în limitele legii și strict în cadrul competențelor profesionale. El își va lua toate măsurile legale pentru a răspunde față de client și față de terți numai în limitele exercițiului strict profesional și și nu va depăși acest exercițiu prin suprapunerea obligațiilor sale contractuale cu cele ale altor profesioniști cu care conlucrează, astfel încât să poată da naștere unei răspunderi solidare cu aceștia.

Respectarea principiului independenței trebuie privită în strânsă legătură cu principiul scrupulozității în materie de onorarii (principiul f. din Carta principiilor fundamentale ale avocatului european) , care presupune că  onorariul încasat de avocat trebuie să fie total cunoscut clientului, trebuie să fie corect, rezonabil şi conform legii şi regulilor profesionale, cărora se supune avocatul. Acest principiu trebuie aplicat indiferent de practicile în materie de onorarii ale altor profesii.

Dacă practicile în materie de onorarii ale altor profesii intră în conflict cu principiul scrupulozității în materie de onorarii, avocatul trebuie să se abțină de la colaborare.

Pentru a-și asigura independența,  avocații nu vor solicita şi nici nu vor accepta vreun fel de răsplată necuvenită (în bani, bunuri sau servicii) pentru activitatea lor. În același scop, avocaţii nu îşi vor crea obligaţii financiare sau de nici o altă natură faţă de persoane sau entităţi profesionale, care le-ar putea compromite independenţa şi/sau păstrarea secretului profesional specific profesiei de avocat. De asemenea, avocaţii vor trata toţi colaboratorii şi/sau beneficiarii serviciilor profesionale în mod echitabil, nefavorizând pe niciunul dintre aceştia în baza unei relaţii personale sau din interes personal.

2. Principiul respectării secretului profesional

Atât în cadrul raporturilor interprofesionale cât și în cadrul desfășurării unor activități compatibile cu profesia, avocatul va respecta acest principiu în toate dimensiunile sale: secretul datelor încredințate, confidențialitatea comunicărilor avocat client și privilegiul profesional.

Avocatul își va informa clientul în cazul în care anumite informații încredințate de acesta ar trebui  partajate cu ceilalți profesioniști în realizarea unei lucrări integrate. Avocatul va cere acordul clientului pentru partajarea unor informații și se va asigura că ceilalți profesioniști cu care colaborează vor păstra confidențialitatea datelor încredințate.

Avocații trebuie să țină cont de faptul că secretul profesional este atât o obligație a avocatului,  dar și un drept al clientului. De aceea, avocatul își va sfătui clientul în legătură cu natura datelor ce pot fi partajate cu alți profesioniști, fără a-i pune în pericol dreptul și siguranța juridică.

De asemenea, avocații trebuie să țină cont de faptul că păstrarea secretului încredințat este un privilegiu profesional . Regulile „privilegiului profesional” interzic ca informaţia comunicată avocatului să fie folosită împotriva clientului. De aceea, indiferent de acordul clientului și de opinia altor profesioniști cu care se află în relație de colaborare profesională, avocatul va acționa numai potrivit crezului său profesional și nu va face niciun act care să pericliteze privilegiul profesional.

În virtutea obligației de păstrare a secretului profesional, avocații vor analiza şi vor valorifica oportunităţile profesionale fără a încerca să „ocolească” sau să încalce limitele legii pentru a obţine avantaje cu ignorarea regulilor păstrării secretului profesional în exercitarea activităţilor profesionale în care sunt calificaţi.

3.     Principiul prevenirii conflictelor de interese

Noile cadre de desfășurare a raporturilor interprofesionale cât și contextul actual al amplificării desfășurării de către avocați și a altor activități compatibile cu profesia presupun un risc sporit de apariție a conflictelor de interese, care depășesc cadrul clasic al conflictelor de interese între mai mulţi clienţi ai aceluiași avocat   sau între avocat și clientul său. Aceste conflicte pot apărea între interesele clientului avocatului și interesele clienților profesioniștilor cu care intră în contact în cadrul colaborării sau între interesele clienților pe care îi reprezintă în calitate de avocat și interesele clienților pe care îi reprezintă sau în cadrul exercițiului altor profesii compatibile cu avocatura. De asemenea, pot apărea conflicte de interese între clienții pe care îi reprezintă avocatul și părțile pe care le arbitrează.

Pentru respectarea principiului prevenirii conflictelor de interese,  avocatul trebuie să-și ia toate măsurile astfel încât să evite să reprezinte doi clienţi în aceeaşi cauză, daca ei sunt în conflict sau dacă există riscul de conflict între interesele acestor clienţi. De asemenea, avocatul trebuie să se abţină să reprezinte un client nou, dacă avocatul posedă vreo informaţie confidenţială obţinută de la un client sau fost client de-al său.

Dacă un asemenea conflict apare în timp ce avocatul acţionează în interesul clientului său, acesta trebuie să înceteze reprezentarea.

Avocatul trebuie să se abțină să preia o cauză în cadrul procedurilor alternative de soluționare a litigiilor atunci există un conflict de interese, chiar și potențial, între clienții pe care îi reprezintă în calitate de avocat și una din părți sau părțile din cauza respectivă.  În cazul în care constată un asemenea conflict pe parcursul derulării procedurilor, el trebuie să renunțe imediat la soluționarea cauzei.

De asemenea, acest principiu trebuie privit în strânsă legătură cu principiile confidenţialităţii, al independenţei și al loialităţii. Avocații vor analiza şi vor valorifica oportunităţile profesionale fără a încerca să „ocolească” sau să încalce limitele legii pentru a obţine avantaje cu ignorarea regulilor prevenirii conflictului de interese în exercitarea activităţilor profesionale în care sunt calificaţi sau în cadrul colaborării interprofesionale.

 4.  Principiul demnitații, al  onoarei și al probitații

Acest principiu presupune  ca avocatul să nu facă nimic ce i-ar putea compromite reputaţia sa sau reputaţia profesiei, în general, şi încrederea publică în profesia de avocat. Avocatul este este dator să se abţină de la conduita dezonorantă şi manierele care ar putea dezonora profesia de avocat în activitatea sa juridică, în alte activităţi profesionale sau chiar în viaţa privată. Aceasta nu înseamnă că avocatul nu trebuie să permită folosirea regulilor de conduită ale altor profesii. Dimpotrivă, el trebuie să contribuie la perfecţionarea codurilor de etică ale fiecăreia dintre profesiile compatibile cu profesia de avocat în vederea revizuirii şi îmbunătăţirii standardelor de integritate existente în mediul în care avocaţii exercită profesia de avocat sau alte profesii compatibile cu aceasta.

Avocații nu vor ascunde în mod intenţionat de public şi/sau de ceilalţi profesionişti din alte profesii cu care conlucrează informaţii neconfidenţiale de natură să-i pună într-o lumină proastă din perspectivă etică și  vor depune diligenţa necesară pentru a se asigura că profesioniştii sau entităţile cu care colaborează se comportă în mod etic şi dau dovadă de responsabilitate etică în activitatea lor.

În virtutea acestui principiu,  avocaţii, salariaţii acestora, colaboratorii, persoanele care desfăşoară activităţi de voluntariat în entităţi profesionale nu vor iniţia, nu vor lua parte şi nici nu vor instiga pe alţii să ia parte la fapte care sunt de natură să afecteze reputaţia persoanelor şi/sau profesiilor implicate.

De asemenea, avocații vor depune diligenţa necesară pentru a se asigura că şi colaboratorii şi angajaţii lor dau dovadă de etică şi responsabilitate în activitatea lor.

 5.     Principiul loialității  faţă de client

Noile conjuncturi în care avocatul își desfășoară activitatea  în relații interprofesionale pun noi probleme și sub aspectul principiului loialității pentru că este posibil ca avocatul să se identifice în situații delicate din care rezultă că din integrarea contribuțiilor celorlalte profesii rezultă un caz neonest.  Având în vedere că principiul loialității presupune o onestitate absolută față de client, avocatul trebuie să-i explice clientului că nu-şi încalcă principiile şi nu-şi compromite atribuţiile de apărător, înaintând un caz neonest, în numele clientului, în instanţa de judecată sau la alte organe judiciare şi de drept sau susținând un caz neonest în fața partenerilor de negociere a unui contract.

6.     Principiul competenţei profesionale

Regulile profesionale subliniază  faptul că avocatul nu trebuie să preia un caz care nu ţine de competenţa sa, indiferent că și-l asumă direct față de client sau indirect, într-o colaborare interprofesională sau în exercitarea unor alte activități compatibile cu profesia de avocat. Avocatul trebuie să-l încunoștiințeze pe client în mod corect și exact atât în ceea ce privește atribuțiile sale profesionale într-un caz ce implică interprofesionalitate, cât și în privința competențelor  sale profesionale.

 7.     Principiul respectării confraţilor și a tuturor persoanelor cu care avocatul intră în relații profesionale

Acest principiu a fost setat în ideea că avocatul este un participant activ la actul de justiție iar administrarea eficientă a justiţiei cere ca avocaţii să aibă un comportament respectuos unii faţă de alţii, pentru ca litigiile să fie soluţionate într-un mod civilizat,  să acţioneze cu bună-credinţă unii faţă de alţii şi să nu înşele. Extinderea relațiilor pe care avocatul le are în exercițiul profesiei sale, fie prin colaborări cu alte profesii, fie prin exercitarea altor profesii compatibile, presupun și o reinterpretare a acestui principiu în contextul actual. Respectul reciproc dintre colegii de breaslă și față de orice persoană cu care intră în relații profesionale facilitează administrarea eficientă a justiţiei, serveşte la soluţionarea conflictelor pe cale amiabilă şi este în interesul clienţilor. Atitudinea avocaţilor faţă de membrii altor profesii din care avocaţii fac parte în condiţii de compatibilitate sau cu celelalte entităţi profesionale cu care avocaţii conlucrează va fi una de colegialitate. Aceeași atitudine de considerație și bună credință va fi păstrată faţă de toţi ceilalţi actori ai mediului cu care avocaţii vin în contact, cât şi faţă de publicul larg. Atât în stabilirea unor relații interprofesionale, cât și în conduita sa publică sau față de autorități, avocatul nu va discrimina niciodată profesiile juridice și cele conexe pe niciun criteriu.  Toţi colaboratorii din alte profesii cu care avocaţii vin în contact vor fi trataţi cu onestitate, seriozitate şi profesionalism.

Avocații vor da dovadă de respect faţă de membrii altor profesii /beneficiarii serviciilor profesionale realizate în exercitarea calificărilor profesionale cu care profesia de avocat este compatibilă şi faţă de publicul larg, luând în considerare sugestiile şi reclamaţiile venite din partea acestora şi întreţinând un dialog real şi onest cu aceştia, inclusiv pentru promovarea integrităţii, pentru prevenirea conflictului de interese şi pentru respectarea strictă a secretului profesional.

Avocații se vor informa constant cu privire la bunele practici în ceea ce priveşte etica şi integritatea din mediul profesiilor în care activează sau cu care conlucrează şi vor lua măsuri pentru a le implementa şi în profesia de avocat, dacă sunt compatibile cu aceasta.

8.  Principiul respectării statului de drept şi contribuirea la o bună administrare a justiţiei

Rolul avocatului ca participant în administrarea eficientă a justiţiei este pe deplin recunoscut de comunitatea juridică și de societate. În contextul colaborărilor interprofesionale și al exercitării altor profesii compatibile, avocatul trebuie să aibă permanent în vedere să nu compromită acest rol. De aceea, el nu trebuie să dea niciodată, cu bună-ştiinţă, informaţii false, inexacte sau incorecte care ar putea induce în eroare colaboratorii din alte profesii pentru că există riscul să fie compromise interesele justiției. Pe de altă parte, în cadrul relațiilor interprofesionale, avocatul ar putea identifica informații false, inexacte sau incorecte integrate de  alți profesioniști în lucrările interprofesionale,  care ar putea avea efect negativ asupra intereselor justiției. În acest caz, avocatul  își va informa clientul și colaboratorii în legătură cu repercusiunile legale ale unor astfel de acte. În cazul în care clientul sau colaboratorii persistă în susținerea unor astfel de informații, avocatul va înceta imediat asistarea sau reprezentarea clientului și colaborarea interprofesională.

9.  Principiul autoreglementării profesiei de avocat.

Autoreglementarea este cel mai puternic element care  poate garanta independenţa profesională a avocaţilor vizavi de stat, dar nu în ultimul rând față de alți profesioniști.  De aceea, avocatul nu trebuie să abdice niciodată de la regulile impuse prin autoreglementarea profesiei sale, indiferent dacă aceste reguli ar putea intra în conflict cu regulile autoreglementate de alte profesii cu care intră în contact, în cadrul relațiilor sale profesionale și interprofesionale. Cele mai multe profesii juridice cu care avocatul intră în contact întrunesc o combinaţie de reglementări de stat şi o serie de autoreglementări.  În multe cazuri, statele, recunoscând importanţa principiilor de bază ale avocatului pentru înfăptuirea justiției, au folosit legislaţia ca să le susţină, spre exemplu, prin acordarea suportului statutar confidenţialităţii sau prin acordarea dreptului uniunilor profesionale de a adopta reguli profesionale. De aceea, avocatul trebuie să apere acest drept în orice context interprofesional s-ar afla.

Angajamentele semnatarilor prezentei Rezoluții

Prin adoptarea prezentei Rezoluții, membrii Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România își iau angajamentul:

1) Să respecte şi să aplice prevederile principiilor incluse în Anexa 1 la prezenta Rezoluţie

2) Să promoveze Rezoluţia şi principiile care stau la baza acesteia în cadrul Barourilor şi în relaţiile acestora cu entităţile instituţionale şi profesionale cu care avocaţii conlucrează instituţional şi profesional ;

3) Promovarea valorilor Rezoluţiei către entităţile cu care membrii acestuia desfăşoară activităţi comune.

4) Să participe la elaborarea, implementarea şi actualizarea strategiei de promovare a integrităţii şi responsabilităţii în mediile în care avocaţii îşi desfăşoară activitatea fie ca avocaţi, fie ca membri ai altor profesii compatibile cu profesia de avocat, fie în conlucrări profesionale sau în conlucrări instituţionale;

5) Să participe la procesul de revizuire şi îmbunătăţire a standardelor de integritate consacrate de Statutul profesiei de avocat şi Codul deontologic al avocaţilor, prin promovarea normativă a regulilor bazate pe bunele practici profesionale, subordonate regulilor prevăzute în prezenta Rezoluţie.

6) Să se implice activ în încurajarea altor entităţi să adere la această Rezoluţie sau la acte similare.