Domnule Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii,

Doamnă Director al Institutului Național al Magistraturii

Doamnă Judecător în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și Reprezentant al României în Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni,

Doamnelor și domnilor reprezentanți ai instituțiilor judiciare organizate la nivel național,

Doamnelor și domnilor magistrați,

Stimați confrați avocați,

Organizarea Conferinței intitulată „Dialogul interprofesional între judecători, procurori și avocați – necesitate în consolidarea justiției în societatea democratică din România” la 18-19 aprilie 2016 are loc după adoptarea și semnarea Cartei interprofesionale a judecătorilor, procurorilor și avocaților români, document al cărui conținut și semnificație ar trebui să impună, pentru aplicarea sa reală în viața de zi cu zi a profesioniștilor vizați de cuprinsul său, inițierea de noi acțiuni și proiecte concrete, pentru a se depăși nivelul declarativ al principiilor reafirmate și asumate instituțional.

Congresul avocaților din 2016 a adoptat la 26 martie o Rezoluție prin care s-a exprimat voința reprezentanților Corpului avocaților, întruniți în organul suprem de conducere a profesiei, instituit de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, de a continua conlucrarea cu instituțiile reprezentative ale Corpului profesional al magistraților și a celor de formare profesională a magistraților și avocaților pentru identificarea și propunerea măsurilor concrete de realizare a obiectivelor Avizului nr. 16 (2013) privind relațiile dintre judecători și avocați în vederea asigurării calității și eficienței justiției. Congresul avocaților a avut în vedere Raportul de fundamentare a continuării dialogului profesional adoptat de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România care a identificat obiective specifice de conlucrare între judecători, avocați și procurori, pentru perfecționarea în comun a pregătirii profesionale, pentru configurarea unor bune practici în procesul civil și penal și a unor standarde de etică și deontologie corespunzătoare filosofiei Noilor Coduri, spre binele comun: justiție eficientă spre binele societății. Congresul a hotărât inițierea și realizarea unui Nou cod de conduită profesională, de etică și deontologie al avocatului român, inclusiv din perspectiva evoluțiilor și realității relațiilor dintre avocați și magistrați.

Temele incluse în agenda Conferinței care începe astăzi abordează atât dialogul interprofesional din perspectiva Avizului nr. 16 (2013) cât și perspectiva Avizelor nr. 4, 7, 12, 18, ori a altor documente ce reflectă politici publice în domeniul justiției din România și din Uniunea Europeană.

Sunt convins că dezbaterile vor evidenția dorința participanților de a contribui la formarea unor mentalități noi privind relațiile dintre profesiile juridice vizate și înlăturarea barierelor de comunicare, care încă se mențin și se opun dezvoltării înțelegerii și respectului reciproc, în considerarea normelor etice ce ar trebui să guverneze relațiile dintre profesii. Cum altfel se explică de ce, concomitent cu conferința de astăzi, la Curtea de Apel București se judecă un Tribunal cu un Barou pentru evacuarea avocaților din spațiul pe care art. 38 din Legea nr. 51/1995 îl rezervă avocaților în localul sediului instanței! Orice dialog pe tema respectării drepturilor avocaților prevăzute de lege, încercat chiar în perioada în care avocați și magistrați s-au reunit periodic în reuniuni succesiv organizate la sediul unor Curți de Apel, ori când se pregătea semnarea Cartei interprofesionale a judecătorilor, procurorilor și avocaților români, s-a dovedit a fi imposibil! Apelurile Consiliului Superior al Magistraturii, al Curții de Apel au rămas fără ecou! Sunt sigur că se vrea să se realizeze o evacuare a avocaților televizată, în direct! Pentru o lecție sau pentru o confirmare a rațiunilor care au determinat ca în același an în care s-a intensificat conflictul în discuție, anul 2015, să se adopte Avizul nr. 18(2015) privind poziția puterii judecătoreștii în societatea românească ?! Nu a fost și, sunt sigur, nu este singura experiență a relațiilor dintre magistrați și avocați cu un astfel de final! Și aceasta într-un domeniu în care există reglementare legală, iar relațiile conflictuale sunt rezolvate, dacă se refuză dialogul, tot de judecători!

Când se prezenta publicului, aici sau în Europa, modelul relațiilor dintre avocații și magistrații români, care într-un Proiect concret de formare profesională ocazionat de înțelegerea și interpretarea corectă a Noilor coduri penale au reafirmat principiile consacrate de Avizul nr.16(2013) și au procedat la încheierea unui acord interinstituțional pentru a dezvolta pe baza lui bune practici și norme etice bazate pe înțelegere reciprocă, pe respect și independență, sentința de evacuare a avocaților din sediul instanței, acolo unde s-au aflat de când s-a înființat baroul și de unde nu s-a solicitat evacuarea decât de judecătorii anului 2015 nevoia dialogului dintre magistrați și avocați, lipsit de fățărnicie, bazat mai ales pe tradițiile culturii juridice naționale a fost resimțită acut! Dar dialogul trebuie nu doar să estompeze realități, unele cu impact defavorabil însăși încrederii publicului dintr-o comunitate, primii care judecă rostul procesului dintre magistrați și avocați, ci să aibă cu adevărat un rost efectiv! Este mesajul pe care l-am transmis Consiliului Superior al Magistraturii prin Președintele acestei autorități, prezent ca invitat la ședința Comisiei Permanente a Uniunii Naționale a Barourilor din România la 29 ianuarie 2016!

Iată un caz în care realitatea estompează declarațiile de principii!

Congresul avocaților 2015 a decis că trebuie să încercăm, deoarece majoritatea relațiilor dintre magistrați și avocați nu stă în acest exemplu și în altele de același fel, adesea explicate prin relații personale, amplificate instituțional, ori întreținute de ambele părți !

„Dialogul” râvnit și căutat este fructuos nu doar pentru a marca efortul, încercarea cu bună credință a dezghețării tensiunilor. Efortul de dialog este opus încă apatiei, indiferenței ori preconcepției potrivit căreia „nimic nu se schimbă” pentru că Protocoalele și documentele nu pot prin ele însele să amelioreze antipatii ireversibile.

Ar fi păcat să dăm înapoi!

Comunitățile profesionale care sunt instituțional implicate în „dialogul” la care face trimitere repetată Carta interprofesională a judecătorilor, procurorilor și avocaților români cunosc şi invidii, adesea în stare să corupă ireversibil onestitatea relațiilor concrete dintre profesioniști ai dreptului, care exercită profesii diferite și care au inițiative, se implică, stăruie, speră, vor să facă ceva în folosul Binelui!

Proiectul „ambițios” al dialogului interprofesional este util dacă profesiile ar cultiva elanul inițiativelor de bună-credință!

Proba relațiilor reale dintre magistrați și avocați se dă în derularea publică a procedurilor de judecată. De cele mai multe ori cetățenii pentru care se realizează justiția și prin concursul avocaților reproșează că imaginea percepută de public este aceea că ideile juridice nu se dezbat, în timpul scurt, acordat de la început pentru cuvântul avocaților (reflectat apoi în justiția civilă, în criteriul „muncii depuse de avocat” pentru justificarea desocotirii onorariului de avocat, prin reducere, în instituția cheltuielilor de judecată, apreciată prin „durata” susținerilor făcute cu titlu de apărări in proces!), argumentele nu sunt ascultate, obiecțiile sunt luate „în balon”, lipsește tonul calm al discuțiilor constructive!

Astfel de situații sunt adesea generalizate!

Viața demonstrează tendința de a ceda bârfei, în fața căreia cedează și adevărul și reputația solidă a celor care încă mai cred în Proiecte de conlucrare interprofesională, care sunt eficiente mai ales dincolo de limitele instituționale ce diferențiază magistrații de avocați.

Majoritatea avocaților crede în dialogul profesiilor noastre!

Există în ambele profesii oameni care se înfurie periodic și își varsă năduful pe unde apucă, generalizând fără temei și cultivând ca ocupație cotidiană, constantă, tenace „ura” dintre profesii! Prestația publică obsedantă pentru cultivarea proiectelor demolării și a linșajului personal ca strategie zilnică în raporturile dintre avocați și magistrați nu lipsește din cotidian!

Este vremea ca atmosfera în care respirăm în relațiile interprofesionale să delimiteze căi și mijloace concrete de înlăturare a „tensiunii” din sala de ședință de judecată în favoarea „destinderii”, să elimine „mânia” în favoarea „calmului”, să configureze practici prin respectarea cărora nu se pot „inventa” motive de iritare și nu se pot îngroșa artificial cele deja existente, în care nu-și găsesc locul enervarea, insatisfacția ostentativ afișată, răsteala, atacul de furie în public!

„Dialogul” spre care tindem exclude resentimentul, repudiază manufactura protestului, infectarea tonului oricărei conversații…

Cheltuiala de energie pentru detensionarea disfuncțiilor curente ale raporturilor dintre profesioniștii implicați în realizarea justiției are efect paralizant, steril.

Nimeni nu se poate autodeclara „expert al disciplinei”! Este facil să devii „expert al revoltei”. Buna-cuviință, practica adesea uitată a politeții au încă resurse nebănuite.

Iată circumstanțe în care apreciem că acțiunile generate de Conferințele dedicate dialogului profesional pot avea și efecte concrete!

Cu această speranță, avocații urează succes acestei Conferințe și altor asemenea acțiuni care își au un rost încă binevenit și ale căror efecte încă se așteaptă, cel puțin de către avocați.

Av. dr. Gheorghe FLOREA

Președintele U.N.B.R.

Descarcă discursul format DOCX / PDF