UNBR Info:  Peste 4000 de participanți fizic și online la conferința „Dialog UNBR: Avocatul între tehnologie și garanțiile profesionale”

București, 12 iunie 2026 – 300 de avocați au participat fizic și aproape 4 000 au urmărit online conferința profesională „Dialog UNBR: Avocatul între tehnologie și garanțiile profesionale”, organizată de Uniunea Națională a Barourilor din România în cadrul campaniei naționale „Dialog UNBR”.

Evenimentul, moderat de avocat Alina Matei, fondator Juridice.ro, a reunit reprezentanți ai conducerii profesiei, parlamentari, avocați, experți în domeniul digital și reprezentanți ai unor instituții publice implicate în reglementarea și administrarea spațiului digital, într-o dezbatere dedicată transformărilor care influențează exercitarea profesiei de avocat în era inteligenței artificiale.

În deschiderea conferinței, Președintele UNBR, Traian Briciu, a arătat că tema evenimentului a fost construită pornind de la preocupările exprimate de avocați în cadrul campaniei „Dialog UNBR”, multe dintre acestea fiind legate de impactul tehnologiei asupra profesiei. Acesta a subliniat că „scopul central este formarea unei direcții strategice a UNBR privind consultanța juridică în economia mediului digital, și anume protejarea activităților rezervate avocatului, delimitarea informării juridice de consultanța juridică, combaterea avocaturii ilegale în mediul online și adaptarea identității avocatului la noul ecosistem digital”.

Primul panel, „Informarea juridică vs. consultanța juridică”, a fost susținut de Traian Briciu, Președintele UNBR, împreună cu Vicepreședinții Daniel Fenechiu, Sergiu Stănilă, Liviu Mihai și Ion Dragne și a abordat una dintre cele mai actuale provocări ale profesiei: delimitarea dintre informarea juridică accesibilă publicului și consultanța juridică rezervată avocatului. Pornind de la exemple concrete generate de sisteme de inteligență artificială și platforme digitale, speakerii au discutat despre momentul în care furnizarea unor informații juridice generale se transformă într-o recomandare individualizată pentru o situație concretă. Dezbaterea a evidențiat că valoarea consultanței juridice nu este dată doar de conținutul răspunsului, ci și de garanțiile profesionale care îl însoțesc – independență, confidențialitate, loialitate față de client și răspundere profesională. Participanții au analizat, de asemenea, măsura în care actualul cadru legislativ răspunde provocărilor generate de utilizarea inteligenței artificiale în domeniul juridic.

Panelul al doilea, „Domeniul rezervat al avocaturii: extindere, concurență, partajare”, i-a avut ca speakeri pe Daniel Fenechiu, Traian Briciu, Sergiu Stănilă, Alex Suciu și pe parlamentarii Robert Cazanciu, Cosmina Cerva, Alexandru Dimitriu și Constantin-Ciprian Iacob. Discuțiile s-au concentrat asupra viitorului activităților rezervate profesiei de avocat și asupra modului în care acestea pot fi adaptate noilor realități economice și tehnologice. Au fost analizate proiectele legislative privind extinderea competențelor avocatului, rolul acestuia în circuitul comercial și administrativ, precum și relația cu celelalte profesii juridice. Dezbaterea a evidențiat necesitatea redefinirii conceptului de activitate rezervată într-o manieră care să răspundă interesului public și să valorifice garanțiile oferite de avocat, fără a transforma discuția într-o simplă revendicare corporatistă.

Panelul al treilea, „Avocatura ilegală în mediul online: de la reacție la prevenție”, a reunit pe Liviu Mihai, Traian Briciu, Sergiu Capisizu și Cătălin Filișan, alături Cristian Driga – Directoratului Național de Securitate Cibernetică, Cătălin Zvancea-Cozan – ANCOM și Simona Predescu – ICI București.  Dezbaterea a fost dedicată noilor forme de exercitare fără drept a profesiei în mediul digital și dificultăților create de apariția platformelor care oferă servicii juridice automatizate sau folosesc în mod înșelător termeni asociați profesiei de avocat. Speakerii au analizat mecanismele juridice și tehnice disponibile pentru combaterea acestor practici, rolul Digital Services Act și necesitatea unei cooperări instituționale mai eficiente între profesie și autoritățile cu atribuții în domeniul digital. O concluzie importantă a fost aceea că protejarea activităților rezervate profesiei nu mai poate fi realizată exclusiv prin acțiuni judiciare, ci presupune și instrumente de reacție rapidă, prevenție și protecție a identității digitale a profesiei.

Ultimul panel, „Identitatea digitală a avocatului și lupta pentru vizibilitate”, le-a avut ca invitate pe Emanuela Antonescu și Silvana Racoviceanu și a abordat impactul algoritmilor, platformelor și rețelelor sociale asupra modului în care avocații își construiesc reputația profesională. Discuțiile au vizat raportul dintre promovarea profesională și regulile deontologice, utilizarea platformelor de intermediere, influența recenziilor și ratingurilor online, precum și riscul ca vizibilitatea să devină mai importantă decât competența profesională. Speakerii au evidențiat faptul că, într-o economie a atenției dominată de algoritmi, profesia trebuie să găsească un echilibru între necesitatea adaptării la noile forme de comunicare și obligația de a proteja demnitatea, independența și credibilitatea avocatului.

Conferința a fost concepută ca un format interactiv de dialog profesional, avocații participanți având posibilitatea de a transmite în timp real întrebări și puncte de vedere privind temele aflate în dezbatere. Organizatorii au urmărit astfel valorificarea preocupărilor exprimate de avocați în cadrul campaniei „Dialog UNBR” și transformarea acestora în teme de reflecție pentru profesie.

Concluzia comună a conferinței a fost că profesia de avocat traversează una dintre cele mai importante transformări din ultimele decenii, determinată de dezvoltarea tehnologiei, a inteligenței artificiale și a platformelor digitale. Participanții au evidențiat că tehnologia poate reprezenta o oportunitate pentru creșterea accesului la informație juridică și pentru eficientizarea activității profesionale, însă nu poate substitui garanțiile pe care le oferă avocatul. Într-o lume în care răspunsurile juridice sunt generate tot mai rapid, diferența esențială rămâne aceea dintre furnizarea unei informații și asumarea responsabilității pentru un sfat juridic. În drept, problema nu este cine răspunde primul, ci cine răspunde pentru răspuns.

Galerie foto: